Ponta despre aderarea la Euro: România trebuie să meargă pe drumul pe care a mers Polonia

"De cele mai multe ori sunt de acord cu guvernatorul Mugur Isărescu. Cred că este important să ne menţinem mai departe eforturile pentru a îndeplini criteriile de convergenţă, criteriile nominale, care ţin de deficit - şi asta am respectat - care ţin de inflaţie - şi respectăm - care ţin de criteriile nominale, însă criteriile reale, cele care arată care este puterea de cumpărare a românilor faţă de ţările din zona Euro şi celellate, care ţin de oportunitate - trebuie să le gândim cu foarte mare atenţie", a spus Victor Ponta.

El a apreciat că România trebuie să adopte conduita Poloniei în ceea ce priveşte acest subiect.

"România trebuie să meargă pe drumul pe care a mers Polonia şi anume: spune foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că doreşte să intre în Euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie, ca să fiu foarte diplomat", a spus Ponta.

Trecerea la moneda euro în anul 2015 acum nu intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de New York Times.

Ţinta de aderare în 2015 acum "nu intră în discuţie", a spus Isărescu, potrivit New York Times.

Citeşte şi: Isărescu: Trecerea la euro în 2015 nu mai intră în discuţie

România are o ţintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuţie după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor români.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat recent pentru ZF că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.

Lazea a mai afirmat atunci că, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă deoarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM2 chiar de la începutul anului 2013.

Având în vedere că discuţia ar urma să fie purtată după alegerile din această iarnă, nu ar fi timp suficient ca România să intre în mecanismul ratelor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă că pentru perioada minimă de 2 ani necesară în cadrul ERM ar fi nevoie de o derogare de la Banca Centrală Europeană pentru a adera la jumătatea anului 2015, ceea ce este puţin probabil, a explicat economistul şef al BNR.

Lazea a mai spus că, pe de altă parte, trecerea la euro este un joc cu două părţi, astfel încât România ar trebui să analizeze dacă statele din zona euro, având în vedere criza, sunt pregătite să primească noi membri într-un orizont de timp relativ scurt.

Alţi analişti, printre care şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că ţinta de aderare în 2015 nu mai este fezabilă, dar, chiar dacă se va discuta după alegeri, se menţine până atunci ca obiectiv.

Citeşte şi: Negriţoiu: România va amâna adoptarea euro, dar nu trebuie să renunţe la obiectiv

Isărescu a afirmat în interviul citat de New York Times că, prin menţinerea monedei naţionale, România a câştigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea şi de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.

Fără control asupra politicii monetare, ţări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul citat de New York Times.

"Sigur că au apărut nemulţumiri şi dezamăgiri, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte", a adăugat Isărescu, potrivit New York Times.

Publicaţia americană notează că menţinerea monedei naţionale a ajutat competitivitatea exporturilor României şi a condus la un cost mai scăzut al vieţii, care atrage "dintr-o dată" forţă de muncă bine calificată din statele euro aflate în dificultate.

Situaţia subliniază rezistenţa sporită la efectele crizei a economiilor celor şapte state UE din Europa Centrală şi de Est care nu au trecut la euro.

Avantajele oferite de menţinerea propriilor monede sunt scoase în evidenţă de situaţiile dificile din ţări ca Grecia şi Spania, unde autorităţile nu mai au la dispoziţie măsuri de politică monetară pentru a-şi resuscita economiile "muribunde" şi a reduce şomajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%.

Citeşte şi: Isărescu: Mai puţin de jumătate dintre români continuă să susţină adoptarea euro

În consecinţă, multe state est-europene s-au răzgândit cu privire la adoptarea euro, notează New York Times.

Cehia va lua o decizie în acest sens numai după convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anunţat că nu ia în calcul trecerea la euro înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a declarat în acest an că moneda euro este "complet neatractivă".

Cele 12 state care au aderat la UE în 2004 şi 2007 s-au angajat prin Tratat să adopte euro, fără un calendar asumat şi numai după îndeplinirea unui set de criterii stricte. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia şi Estonia, Cipru şi Malta, au trecut deja la euro.

 Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!