Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, în Parlament, Strategia Naţională de Apărare a Ţării

De la discursul preşedintelui a lipsit preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care anunţa, de altfel, că va propune grupurilor parlamentare ale formaţiunii sale (ALDE) să voteze împotriva textului actual al Strategiei naţionale de apărare, susţinând că, după ce a citit cu atenţie documentul, a constatat existenţa unor formulări şi direcţii de acţiune care contravin flagrant prevederilor constituţionale în materie.

Klaus Iohannis a spus, în discursul susţinut în faţa parlamentarilor, că una dintre principalele sale promisiuni a fost că va prezenta Parlamentului în primele şase luni de la preluarea mandatului Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

”A fost şi un angajament personal, am ţinut să avem gata la timp această strategie pentru a respecta legea, pentru a onora o promisiune şi a oferi cât mai repede României o viziune în domeniul securităţii naţionale şi am dorit ca acest lucru să nu se întâmple oricum, şi prin dialog şi consens, şi de aceea am consultat reprezentanţii societăţii civile, pe cei ai mediului academic şi ai partidelor politice”, a afirmat preşedintele.

El a spus că toate acestea sunt ”o dovadă de normalitate”, iar ”România va regăsi treptat acea normalitate care pleaca de la lucrurile simple”.

Citeşte şi: PNL: Susţinem Strategia de Apărare, este un document bine închegat

”Strategia Naţională de Apărare revine în obligaţia preşedintelui României. Acest document nu este şi nu trebuie să fie un act de voinţă din partea unei persoane sau a unor instituţii. Este mult mai mult, este o declaraţie pe care România o va face. Strategia Naţională de Apărare îşi propune să raspunda unor nevoi şi asteptări care privesc statul, societatea şi cetăţeanul”, a mai afirmat Iohannis.

Şeful statului a mai arătat că societatea românească are nevoie de o Strategie Naţională de Apărare care răspunde unei realităţi complexe, iar lipsa de claritate terminologică a legislaţiei în domeniu şi necorelarea ei nu pot reprezenta un obstacol în calea unui document cuprinzător şi adecvat.

Potrivit acestuia, pasul următor necesar ar fi construirea unui cadru legislativ coerent şi funcţional, ”pentru a introduce mai multă rigoare şi claritate în perspectiva elaborării strategiilor ulterioare, dar şi a strategiilor sectoriale ce decurg de aici”.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai spus, în plenul Parlamentului, că ”România puternică în Europa şi în lume” este viziunea pe care a fost întemeiată Strategia Naţională de Apărare.

”Un stat puternic îşi respectă şi protejează cetăţenii. Nu întâmplător am inclus printre interesele naţionale de securitate «protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor şi garantarea siguranţei lor». România este puternică dacă instituţiile democratice sunt puternice şi dacă cetăţenii noştri se simt reprezentaţi şi serviţi de ele. Oriunde s-ar afla ei, cetăţenii României trebuie să aibă experienţa că autorităţile au grijă de ei, că sunt capabile să le asigure securitatea în ţară sau să le ofere garanţii juridice şi protecţie diplomatică în străinătate. O Românie puternică ştie să-şi protejeze valorile, bunurile naţionale şi resursele şi să apere acele lucruri care o fac unică. Prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, precum şi încurajarea responsabilă a domeniilor de excelenţă, ca modalităţi de promovare a propriei identităţi, reprezintă obiective naţionale de securitate. România puternică înseamnă şi un stat care contribuie la democraţie şi libertate, la menţinerea securităţii colective împreună cu aliaţii săi. Înseamnă o ţară credibilă într-un context delicat, în care au fost puse la îndoială principii de drept internaţional ce păreau deja consacrate”, a adăugat şeful statului.

Iohannis în Parlament: Să lăsăm practica documentelor stufoase, care rămân necitite în sertare

Preşedintele Klaus Iohannis a spus, luni, în plenul Parlamentului, că a venit momentul să fie lăsată deoparte practica documentelor stufoase, care rămân în sertare necitite şi mai ales neaplicate, susţinând că Strategia Naţională de Apărare va trebui urmată de alte documente fundamentale.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus, în discursul susţinut în Parlament, că evoluţiile din regiune au readus în atenţie îndeplinirea misiunii fundamentale a NATO, aceea de apărare colectivă, şi că acum  securitatea naţională nu mai poate fi asigurată individual de niciun stat.

”Evenimentele recente din regiune, dar şi creşterea impactului unor ameninţări precum cele cibernetice sau terorismul ne-au demonstrat că securitatea nu e un dat de la sine înţeles şi că trebuie să investim în ea încredere, resurse şi credibilitate. Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea profilului României în NATO şi UE, aprofundarea cooperării cu statele vecine şi cu cele din flancul estic al NATO şi intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naţionale de securitate pe care Strategia le afirmă. Garantul principal al securităţii României este Alianţa Nord-Atlantică. România este la rândul ei puternică într-o Alianţă Nord Atlantică puternică şi într-o Uniune Europeană puternică. Angajamentul tuturor partidelor politice de a creşte bugetul pentru apărare la 2% până în 2017 este semnalul că România înţelege cerinţele momentului şi îşi asumă responsabilitatea de a fi un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar, o ţară care proiectează securitate şi stabilitate în zonă. Pe lângă apartenenţa noastră la NATO, trebuie să dovedim că avem capabilităţile necesare pentru a participa la apărarea colectivă”, a declarat Iohannis..

El a mai spus că, pornind de la schimbările de paradigmă la nivel global, de la starea de fapt existentă, de la evaluarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, Strategia Naţională de Apărare aduce câteva noutăţi, operând cu un concept de securitate naţională extinsă.

”În afara elementelor care ţin de apărare, de ordine publică sau de activitatea de informaţii şi contrainformaţii, securitatea nu mai poate fi separată de un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetară, de existenţa unor sisteme publice - educaţie, sănătate, pensii - funcţionale şi adaptate schimbărilor, de protecţia infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de mediu. Este momentul ca în perioada următoare să construim consens politic în jurul acestor teme esenţiale, un consens politic care să producă în mod real reformă şi legislaţie durabilă”, a mai afirmat şeful statului.

 El le-a mai spus parlamentarilor că a venit momentul să fie lăsată deoparte practica documentelor stufoase, care rămân în sertare necitite şi mai ales neaplicate.

”A venit momentul să lăsăm deoparte practica documentelor stufoase, care rămân în sertare necitite şi, mai ales, neaplicate. Această Strategie Naţională de Apărare nu este finalul unui proces, ci începutul lui. Ea va trebui urmată de alte documente fundamentale, de la Carta Albă a Apărării la celelalte strategii sectoriale şi urmărită în aplicarea ei pe toate dimensiunile. În acest proces, un rol vital îl va avea planificarea integrată şi capacitatea instituţiilor responsabile de a lucra coordonat. Insist asupra acestui accent - cooperarea interinstituţională. România nu îşi poate permite ca fiecare instituţie să aibă o strategie şi planificare individuală sau propria alocare de resurse, separat de celelalte instituţii şi fără o concepţie unitară la nivel naţional”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai susţinut necesitatea de a reînnoi cât mai curând cadrul legislativ de reglementare, organizare şi funcţionare a instituţiilor care activează în sferele apărării şi securităţii naţionale, arătând că în acest sens este fundamentală ”o bună colaborare cu Parlamentul în activităţile privind apărarea ţării şi securitatea naţională”. 

Citeşte şi: Băsescu: În Strategia de apărare nu erau educaţia cultura, mediul, introducerea acestora - o greşeală

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, în 12 iunie, Strategia Naţională de Apărare a Ţării, iar conducerile celor două Camere ale Parlamentului au decis, luni, ca strategia să se dezbată şi să fie votată în şedinţa comună de marţi, de la ora 13,00, la o zi după mesajul preşedintelui în Parlament, pentru că PSD "a considerat" că mai sunt necesare avize de la comisii.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, intitulată "O Românie puternică în Europa şi în lume", este structurată pe patru capitole: "Definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate", "Evaluarea mediului internaţional de securitate", "Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi", "Direcţii de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României".