Preşedintele Klaus Iohannis, după declaraţia Parlamentului: Poate fi considerată o formă de presiune

Preşedintele Klaus Iohannis a răspuns Parlamentului, după ce acesta a adoptat un proiect de declaraţie prin care îl acuză pe şeful statului că a desfăşurat acţiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului, spunând că acţiunea poate fi considerată o formă de presiune

Urmărește
3867 afișări
Imaginea articolului Preşedintele Klaus Iohannis, după declaraţia Parlamentului: Poate fi considerată o formă de presiune

Preşedintele Klaus Iohannis, după declaraţia Parlamentului: Poate fi considerată o formă de presiune (Imagine: Alexandru Dobre/ Mediafax Foto)

"Declaraţia politică adoptată astăzi de Parlamentul României – a cărei analiză detaliată din punct de vedere juridic pune sub semnul întrebării rigoarea conceptelor şi argumentelor – deşi clamează rolul Parlamentului în arhitectura instituţională a statului român, în fapt se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el se relaţionează cu celelalte autorităţi şi instituţii ale statului, precum şi cu societatea civilă. Luând ca pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absenţa oricărei delegări legislative din partea Parlamentului şi puternic contestat de societatea civilă, invocând o decizie a Curţii Constituţionale a cărei motivare nu este cunoscută încă, declaraţia politică a Parlamentului afectează însuşi principiul cooperării loiale dintre instituţiile statului, fundamentat şi dezvoltat constant în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional", se arată într-un răspuns al preşedinţiei.

Sursa citată precizează că adecvarea Parlamentului la realitatea societăţii româneşti contemporane implică mai mult decât simpla afirmare a faptului că „autoritatea sa legislativă este unică şi indivizibilă” şi că el „beneficiază de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere”.

"Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului şi scăderea încrederii cetăţenilor în autoritatea care astăzi îşi reafirmă „supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice” nu îşi vor găsi soluţia prin transferul de responsabilitate asupra Preşedintelui României, CSM, sau asupra altor „agenţii ale statului de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale” ori, în ultimă instanţă, asupra cetăţenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acţiuni care pun în pericol statul de drept şi valori ale democraţiei. Impresia Parlamentului că ar fi o instituţie „redusă la condiţia de spectator al unor decizii politice” ar putea fi schimbată prin asumarea unor dezbateri autentice şi transparente, printr-un act de legiferare responsabil şi previzibil în interesul general al societăţii, printr-un control eficient asupra executivului în ansamblul său, şi nu limitat doar la întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului, se mai arată în răspunsul preşedintelui.

Klaus Iohannis spune că declaraţia din Parlament poate fi considerat foarmă de presiune. "Legea fundamentală a consacrat un principiu esenţial pentru conduita tuturor autorităţilor şi a tuturor cetăţenilor, anume acela ca „nimeni nu este mai presus de lege”. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, autorităţile publice, inclusiv cele reprezentative la nivel naţional - Parlamentul şi Preşedintele României - sunt ţinute să respecte cadrul constituţional existent. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că nicio autoritate publică nu poate limita prerogativele celorlalte. În măsura în care „judecăţile Preşedintelui României, ale CSM şi ale reprezentanţilor Ministerului Public” sunt calificate drept „neconstituţionale şi inacceptabile”, Declaraţia politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune. Astfel, sesizarea Curţii Constituţionale de către Preşedintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabilă, iar anchetarea şi judecarea faptelor de corupţie s-ar transforma în acţiuni contestabile. Însăşi Curtea Constituţională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluţionat o cauză în care implicat ar fi şi Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituţionalitatea acţiunilor şi deciziilor altor autorităţi publice".

Proiectul de declaraţie a Parlamentului, propus de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost adoptat, marţi, cu 203 voturi „pentru” şi 94 de voturi „împotrivă”, în textul declaraţiei Klaus Iohannis este acuzat de „abuz de drept” şi „uzurpare” a unui drept al Legislativului.

În textul proiectului de declaraţie se arată că preşedintele Klaus Iohannis, CSM şi reprezentanţii ministerului Public au desfăşurat acţiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.

"Parlamentrul califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea activităţi uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”, se mai arătă în textul proiectului de declaraţie.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici