Corlăţean a afirmat, într-o conferinţă de presă, că a discutat şi el cu Kovesi despre detaşarea în acest post de la Bruxelles, iar aceasta va trebui să facă politica instituţiilor statului român şi să ţină cont de instrucţiunile primite de la Bucureşti.
„Am dat curs acestei evaluări şi argumentelor pe care Ministerul Justiţiei, şi ministrul Justiţiei le-a prezentat şi personal, şi am ţinut cont mai puţin de evaluările mele şi inclusiv în plan personal şi poate chiar şi din alte puncte de vedere pe care le-am avut şi pe care, poate, continui să le am”, a afirmat Corlăţean.
De asemenea, Corlăţean a arătat că există şi un consinţământ în scris privind ocuparea acestui post, semnat de Kovesi, iar el a avut o discuţie la MAE cu aceasta.
„A fost o discuţie avută într-un alt format între ministrul Justiţiei şi doamna Kovesi şi a existat un consimţământ mutual, exprimat şi în forma unui consimţământ scris, care mi-a fost confirmat, transmis, iar în baza acestor documente, am avut şi o discuţie prealabilă, directă şi personală cu doamna Kovesi, aici, la sediul MAE„, a spus el.
Întrebat de faptul că el, ca politician USL care a vorbit de faptul că procurorii răspund comenzilor politice ale preşedintelui Traian Băsescu, a acceptat acum această numire a fostului procuror general, Corlăţean a răspuns că în postul de la Bruxelles Kovesi „va trebui să ţină cont de politica instituţiilor statului român şi de instrucţiunile pe care le primeşte de la Bucureşti”.
Totodată, întrebat dacă această numire nu va afecta evaluarea îndeplinirii de către România a angajamentelor asumate prin MCV, Corlăţean a răspuns că preferă să aibă o abordare pozitivă în acest sens.
„Eu, în general, am un temperament pozitiv şi sper să afecteze într-o perspectivă pozitivă, pentru că până la urmă filosofia, dincolo de ceea ce am spus şi am crezut, încă mai cred poate, sunt nişte interese superioare. Şi dacă avem totuşi capacitatea, şi eu asta am înţeles din discuţia ministrului Justiţiei cu doamna Kovesi, avem capacitatea de a merge în aceeaşi direcţie în interesul României, respectiv promovarea unor proiecte de reformă şi închiderea între altele a MCV la momentul oportun, cred că este o premisă favorabilă. Mai departe, responsabilitatea propunerii şi proiectului aparţine Ministerului Justiţiei”, a concluzionat Corlăţean.