Sloganul, singura "strategie" de campanie a prezidenţiabililor

Principala formă de adresare către electorat, sloganul reprezintă esenţa mesajului pe care competitorii politici îl transmit în campania electorală, care reflectă, în câteva cuvinte, personalitatea politicianului, dar care face şi distincţia dintre acesta şi contracandidaţii săi. Pe de altă parte, sloganul electoral, termen sinonim cu „lozincă” sau „motto”, concentrează, prin dimensiunea sa redusă, ideologia unui candidat şi redă, succint, ideile care îl definesc.

Din acest punct de vedere, candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2014 şi-au structurat, fiecare, temele principale ale campaniei în slogane mai mult sau mai puţin reuşite, mesajele fiind foarte elaborate, în cazul unora, şi inexistente, în cazul altora.

- Victor Ponta: "Unire şi schimbare"

Candidatul PSD Victor Ponta a avut o campanie electorală elaborată, structurată pe mai multe mesaje, unele de ordin principal, altele secundare. Mesajele principale ale lui Ponta au fost concentrate în două slogane, respectiv „Preşedintele care uneşte” şi „Votează schimbarea până la capăt”. Pe de altă parte, campania lui Ponta a avut şi un al treilea mesaj principal, care e prezentat în subsidiar, sub formă de logo, respectiv acele motive populare tradiţionale româneşti care fac referire implicită la sloganul „Mândri că suntem români”.

Sloganele redau, în esenţă, mesajele de bază ale USL, mizându-se pe faptul că votul politic cu care această alianţă politică şi electorală a câştigat alegerile locale şi parlamentare din 2012 , precum şi votul a 7,4 milioane de alegători de la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, vor putea fi transferate către Victor Ponta.

Citeşte şi: PREZIDENŢIALE 2014: 14 aspiranţi şi o premieră, candidatura a două femei

Victor Ponta a utilizat şi alte două mesaje de ordin secundar, concretizate în sloganele „Doar Ponta protejează pensiile” şi „Doar Ponta a scăzut taxele”. Aceste slogane au menirea de a marca diferenţa faţă de contracandidaţi, dar şi de a radicaliza propriul electorat, „speriat” de o potenţială tăiere a pensiilor sau creştere a taxelor. În afară de aceste mesaje secundare, candidatul PSD a mai folosit un slogan, respectiv „Victor Ponta preşedinte”, care face parte din categoria sloganelor banale, neconvingătoare, dar care e foarte utilizat de orice candidat.

În campanie, Victor Ponta a profitat de calitatea de premier pentru a-l ajuta pe candidat. Mesajele pe care le-a dat ca premier - atât cele privind zona economică, dar mai ales cele implicite, privind salariile şi pensiile redate - au fost menite să contureze ipostaza sa de candidat.

În ceea ce priveşte tema „ofiţerului acoperit SIE”, Ponta a comunicat evaziv, dincolo de faptul că a negat şi, ulterior, a încercat să arate că acest atac venit din partea şefului statului, Traian Băsescu, l-ar avantaja din punct de vedere electoral.

Campania lui Ponta s-a remarcat şi printr-o serie de atacuri desfăşurate printr-un vector secundar de imagine, respectiv purtătotul de cuvânt al campaniei, Gabriela Firea, referitoare la faptul că al doilea plasat în sondaje, Klaus Iohannis, nu are copii şi ar fi fost implicat în traficul internaţional de copii.

- Klaus Iohannis: "Lucrul bine făcut"

Candidatul ACL, Klaus Iohannis, nu a avut o campanie atât de elaborată în ceea ce priveşte mesajele diseminate precum Victor Ponta. Iohannis a avut un singur mesaj principal, concentrat în sloganul „România lucrului bine făcut”. Acest slogan pune accentul pe marcarea diferenţei dintre Iohannis şi contracandidaţii săi, făcând implicit trimiterea la originea sa de sas şi la mitul conturat în România privind lucrurile nemţeşti, care ar fi „bine făcute”.

Pe de altă parte, Iohannis a avut şi un mesaj secundar, redat de sloganul „Lege, nu hoţie. Fapte, nu vorbărie”. Acesta este un tip de slogan care include un beneficiu pentru alegători, beneficiu care ar consta în respectarea legii şi abolirea hoţiei, în paralel cu renunţarea la vorbărie şi trecerea la fapte. Este un slogan general, neindividualizat.

Iohannis a desfăşurat o campanie clasică, pozitivă, având mesaje puţine, dar clare, disimulate în cadrul unor mitinguri electorale clasice. El a gafat de două ori, atunci când a spus despre sine că ar fi un „politruc” şi când a afirmat, într-un interviu, că profesorii care nu au reupit să-şi cumpere şase case din meditaţii, aşa cum a făcut el, au avut „ghinion”.

Citeşte şi: ANALIZĂ - Cum relatează presa străină prezidenţialele din România. Principalele agenţii îl prezintă pe Ponta ca favorit pe fondul temerilor privind corupţia

Ambele gafe au fost imediat speculate de contracandidaţi, Iohannis fiind nevoit fie să nuanţeze, fie să prezinte scuze.

În ceea ce priveşte atacurile PSD privind faptul că nu are copii şi că ar fi implicat în traficul de copii, Iohannis a precizat că e vorba de „lovituri sub centură” şi „mizerii”, fără a răspunde însă în acelaşi fel, dar şi fără a aduce clarificări.

- Călin Popescu-Tăriceanu: "Bunăstare şi respect"

Candidatul independent Călin Popescu-Tăriceanu a avut o campanie axată pe un singur mesaj, respectiv „De partea ta. Bunăstare şi respect”. Acest slogan face referire la perioada în care Tăriceanu a fost premier, fiind eminamente construit în sens pozitiv. Cu toate acestea, sloganul e greu de reţinut, nu are ritm, este prea lung, fiind format din două propoziţii şi nu conturează o diferenţă concretă faţă de ceilalţi contracandidaţi.

Tăriceanu şi-a susţinut campania printr-o serie de apariţii în cadrul unor emisiuni televizate, în care a avut un discurs de premier, vorbind despre proiectul său de a face din România a şaptea putere din Europa. În rest, campania s-a remarcat prin organizarea a două mitinguri electorale, unul la Bacău şi celălalt la Bucureşti. Mesajele relevante care au conturat campania lui Tăriceanu au fost, însă, implicite, fiind date de faptul că partidul său, PLR, va fi cooptat la guvernare în viitorul Executiv, dacă Victor Ponta va câştiga prezidenţialele, iar Tăriceanu ar putea fi viitorul prim-ministru.

- Elena Udrea: "Bună pentru România"

Candidatul PMP Elena Udrea şi-a axat campania pentru alegerile prezidenţiale pe mesajul central concretizat de sloganul „România frumoasă”. Acest slogan, deşi este general, nu are originalitate, poate fi considerat ca fiind unul îndrăzneţ în contextul în care se doreşte o asociere cu persoana Elenei Udrea.

Campania Elenei Udrea a ieşit în evidenţă şi prin utilizarea unei serii de mesaje secundare concretizate în sloganele „Bună pentru Educaţie. Bună pentru România”, „Bună pentru Modernizare. Bună pentru România” sau „Bună pentru Sănătate. Bună pentru România”. Aceste slogane secundare pot fi şi ele considerate îndrăzneţe, în condiţiile asocierii dintre text şi imaginile care o reprezintă pe Elena Udrea în taior şi fustă de culoare albă, purtând, pe rând, un ghiozdan, o cască sau o inimă mare roşie în piept.

Aceste mesaje şi-au propus să marcheze ce a făcut Elena Udrea ca ministru, dar induc şi posibilitatea unei replici peiorative la adresa sa sau permit reformulări sarcastice sau persiflante.

Campania Elenei Udrea a avut ca mesaj implicit faptul că politica sa şi a partidului său, Mişcarea Populară, este politica lui Traian Băsescu, cel care se va şi înscrie în această formaţiune după ce îşi va termina mandatul la Cotroceni.

Udrea a preluat, astfel, o serie de mesaje de la Traian Băsescu, pe care ulterior le-a diseminat ea însăşi în spaţiul public, un exemplu fiind cel referitor la Victor Ponta – ofiţer acoperit SIE. Udrea a fost ţinta mai multor atacuri în campanie, care de altfel au generat şi cele mai mari scandaluri, de la asocierea cu contractul EADS, până la imaginile în care apare la Paris alături de şefa DIICOT, Alina Bica, dar şi după reţinerea fostului său soţ Dorin Cocoş, în dosarul Microsoft, sub acuzaţia că ar fi primit 9 milioane de euro. Ea a contraatacat, acuzând implicarea serviciilor secrete. Ea a beneficiat permanent de sprijnul preşedintelui Traian Băsescu, cea mai recentă mişcare fiind ieşirea publică a acestuia pentru a-i confirma şi a-i consolida mesajele, respectiv cele privind faptul că ar fi fost filată în mod „profesionist” la Paris de către serviciile secrete. Pentru a o proteja pe Udrea, Băsescu a ţinut să demonteze inclusiv acuzaţiile la adresa lui Cocoş.

Monica Macovei: Banii furaţi se întorc

Mesajului central al campaniei candidatului independent Monica Macovei a fost construit în jurul temei anticorupţiei. Macovei a folosit, astfel, sloganul „A creat DNA. Banii furaţi se întorc la tine” pentru a reda mesajul său anticorupţie.

Acest slogan transcende regulile, fiind prea lung şi formulat din două propoziţii. Deşi nu este original şi nici uşor de reţinut, acesta îşi îndeplineşte rolul de a sublinia diferenţa dintre Macovei şi contracandidaţii săi.

Pe de altă parte, Macovei a mai folosit un slogan secundar, respectiv „Votează Macovei. E mai bună decât ei”. Acest slogan, ca şi în cazul Elenei Udrea, e general şi banalizat şi poate induce replici negative sau reformulări persiflante. Campania Monicăi Macovei a fost una non-conformistă, care s-a desfăşurat în mare parte pe Facebook, unde de altfel se regăsesc cei mai mulţi dintre susţinătorii săi. Cu toate acestea, candidatul a avut şi întâlniri clasice, cu alegătorii, la piaţa Lujerului.

Kelemen Hunor: Respect

Candidatul UDMR Kelemen Hunor şi-a construit campania electorală pentru alegerile prezidenţiale pe un mesaj de respect pentru o Românie puternică, cu regiuni puternice, concentrat succint în sloganul „Respect”. Sloganul induce ideea centrală de respect între majoritari şi minoritari, având în subsidiar şi tematica politică a UDMR, referitoare la autonomie.

Deşi sloganul este scurt şi uşor de reţinut, el nu coincide perfect cu mesajul pe care candidatul vrea să îl transmită. Kelemen Hunor a avut, în cadrul acestei campanii, întâlniri cu mediul universitar şi academic, unde a vorbit despre politica UDMR.

Teodor Meleşcanu: "Competent şi bun român"

Candidatul independent Teodor Meleşcanu, fost şef al SIE, şi-a axat campania pe transmiterea a două mesaje referitoare la persoana sa: unul care ţine de competenţa sa, celălalt invocând criteriul naţionalist.

"Votaţi Teodor Meleşcanu. Preşedinte competent şi bun român” este un slogan eminamente pozitiv, menit să structureze, să reflecte şi să promoveze personalitatea candidatului.
Pe de altă parte, acest slogan încearcă să marcheze diferenţa faţă de contracandidaţi, dar nu implică şi un beneficiu pentru alegători. Este un slogan lung, greu de reţinut, fără ritm.

Meleşcanu a avut o campanie demarată abrupt, în condiţiile în care anunţul candidaturii sale a reprezentat o surpriză, el strângându-şi cele 200.000 de semnături necesare candidaturii fiind încă director al SIE.

Citeşte şi: MEDIAFAX ZOOM: Prezidenţiabilii - GALERIE FOTO

Atacurile lansate de şeful statului, Traian Băsescu, la adresa lui Victor Ponta, privind calitatea acestuia din urmă de fost ofiţer acoperit SIE, l-au pus pe Meleşcanu în poziţia de a de explicaţii publice, din calitatea sa de fost director SIE, sporinduăi consistent prezenţa la televiziunilor de ştiri. Din acest punct de vedere, candidadura lui Meleşcanu pare a fi o anexă a acestui atac, care a beneficiat de expunere mediatică majoră în comparaţie cu mesajele sale de candidat.

William Brânză: "Să le spargem gaşca"

Candidatul independent William Brânză a propus un mesaj antisistem, concretizat în sloganul „Să le spargem gaşca!”. Acest slogan este general, banalizat şi poate induce replica „Ei, şi?” sau „Ei, nu mai spune!”.

Sloganul nu reflectă personalitatea candidatului, nu invocă un beneficiu pentru alegător, ci reprezintă un simplu îndemn, în încercarea de a se erija într-un mesaj anticorupţie.

Gheorghe Funar: "O Românie demnă, unită, prosperă"

Candidatul independent Gheorghe Funar are un mesaj pozitiv, dar general.

„Pentru o Românie demnă, unită şi prosperă” reprezintă un slogan care induce un beneficiu pentru alegători, dar care nu reflectă personalitatea candidatului şi nici nu îl diferenţiază faţă de ceilalţi competitori. Sloganul său nu are ritm, e banalizat, puţin credibil, greu de reţinut, neconvingător.

Corneliu Vadim Tudor: Nu ne minte

Mesajul campaniei lui Corneliu Vadim Tudor a avut drept cuvânt cheie adevărul, iar sloganul care a încercat să-l reflecte a fost "Vadim preşedinte că el nu ne minte!”. Acest slogan, dincolo de citirea greoaie, conţine o rimă banalizată, folosită şi anterior în România în cazul sloganelor „Ţineţi minte trei cuvinte...” Este un slogan sonor, are ritm, dar e puţin credibil şi artificial.

Candidatul PAS, Constantin Rotaru, a av ut şi el un slogan general, respectiv „România mea, a ta, a noastră”.

Ceilalţi patru candidaţi, respectiv Dan Diaconescu, Szilagyi Zsolt şi Mirel Amatiţei, nu au avut mesaje concretizate în slogane. Dincolo de prezenţa la televiziune, Dan Diaconescu a avut două acţiuni inedite în timpul campaniei electorale, acţiuni pe care a ţinut să le facă publice - îngroparea pe propria cheltuială a unor decedaţi neidentificaţi şi botezarea a două fetiţe gemene.

Dincolo de acţiunile individuale de campanie ale aspiranţilor la Cotroceni, campania a fost pusă în plan secund de acţiunile anticorupţie - audieri la DNA, percheziţii şi arestări spectaculoase.