Summit important pentru România - Iohannis: Marea Britanie trebuie să rămână în UE, dar nu acceptăm discriminarea românilor

"Nu acceptăm în niciun fel ca libera circulaţie să fie pusă sub semnul întrebării. În acelaşi fel, noi nu acceptăm, şi am spus asta foarte clar, să apară o discriminare, nu putem să acceptăm că cineva care vine din România este altfel tratat decât cineva care vine din Spania sau din Italia. Trebuie să existe o egalitate în tratamentul oamenilor din Uniunea Europeană", a declarat Iohannis într-un interviu la TVR.

Şeful statului a precizat că la Consiliul European este posibil să se discute o adaptare a alocaţiei la ţara unde trăieşte copilul.

Preşedintele a mai spus că pe tema beneficiilor sociale nu trebuie să apară ''distorsiuni, discriminări", însă a precizat că Uniunea Europeană nu este "o uniune socială".

"În ce priveşte beneficiile sociale, cred că este important de asemenea să vedem să nu apară distorisiuni şi să nu apară discriminiări. Pe de altă parte trebuie să recunoaştem că UE nu este o uniune socială. Beneficiile sociale şi modul în care sunt acordate ele, că vorbim de ajutor de şomaj, de alocaţia pentru copii, de pensii, acestea sunt stabilite la nivel naţional. Nu putem să ne imaginăm că mergem noi şi impunem un anumit fel de sistem social în alt stat. Nu se poate aşa ceva", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a spus că Marea Britanie trebuie să rămână în Uniunea Europeană, dar că România nu este dispusă ca cetăţenii români să fie discriminaţi.

De asemenea, Iohannis a dat asigurări că orice se negociază la Bruxelles pe marginea celor patru propuneri făcute de preşedintele Consiliului, Donald Tusk, premierului David Cameron se aplică doar după ce are loc referendumul din Marea Britanie. "Dacă se insistă foarte mult pe unele beneficii sociale care vor fi rediscutate, va fi o perioadă de adaptare, nu se schimbă regula de azi pe mâine", a mai afirmat Klaus Iohannis.

El a subliniat că România este de acord cu trei propuneri, guvernanţă, piaţa digitală şi competitivitate, însă ultimul capitol, care este despre libertatea de mişcare şi beneficii sociale, este încă deschis negocierilor. Iohannis a precizat că este important ca orice regulă nouă să nu fie aplicată retroactiv.

De asemenea, la Consiliu nu se va discuta despre cote obligatorii de refugiaţi pentru că centrele de primire din Grecia şi Italia nu au fost pregătite pentru acest mecanism, a spus preşedintele.

"Noi am făcut o ofertă la vremea respectivă de a prelua un număr de migranţi, în baza acelei cote, lucru care nu s-a realizat niciodată, fiindcă centrele de primire în Grecia şi în Italia nu au fost pregătite pentru acest mecanism. S-a decis atunci un mecanism care s-a dovedit a fi total nefuncţional şi atunci problema a rămas suspendată şi nu cred că se va mai reveni la discuţia pe cote obligatorii, dar noi trebuie să discutăm fenomenul şi trebuie să găsim soluţii", a declarat Iohannis.

Preşedintele a mai spus că soluţiile pe care le susţine România sunt foarte simple şi foarte clare, adică securizarea graniţelor externe ale Uniunii Europene şi rezolvarea problemei în ţările sursă, mandat cu care Iohannis va negocia la Consiliul European din 18-19 februarie.

Citeşte şi: Patru state membre UE resping planul lui Cameron cu privire la limitarea ajutoarelor migranţilor

Premierul David Cameron a promis organizarea unui referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la UE. În cadrul negocierilor pentru menţinerea ţării în UE, Cameron propune limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază cetăţenii europeni nonbritanici care lucrează în Marea Britanie.

Comisia Europeană a explicat că indemnizaţiile sociale de care beneficiază cetăţenii europeni angajaţi în Marea Britanie ar putea fi suspendate doar în situaţii excepţionale, spre exemplu dacă această ţară sau alta ar fi vizată de un aflux masiv de imigranţi comunitari.

Din ceea ce se cunoaşte despre propunerea Comisiei Europene, o clauză de urgenţă ar permite oricărui stat membru UE să reducă indemnizaţiile sociale acordate noilor angajaţi comunitari, în cazul constatării unor presiuni asupra serviciilor publice naţionale.

Subiectul a fost discutat luni de Klaus Iohannis cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat într-un turneu fulger în mai multe capitale, inclusiv Bucureşti.

"În România, ca şi în alte ţări UE, chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă şi echilibrată. Mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestaţii sociale nu este destinat aplicării cetăţenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mişcare şi ajută Marea Britanie să-şi rezolve îngrijorările pe care le are cu privire la accesul la beneficii sociale", a declarat Donald Tusk după întrevederea cu Iohannis.

Citeşte şi: Leonard Orban: Migraţia pune sub semnul întrebării UE. Dacă va continua, piaţa internă va fi afectată

Citeşte şi: Migraţia netă în Marea Britanie s-ar putea diminua cu 100.000 de persoane pe an, dacă ţara părăseşte UE

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, în zilele de 18 şi 19 februarie, la reuniunea Consiliului European şi la summitul Partidului Popular European (PPE).

La summitul PPE, printre invitaţi se află preşedintele Consiliului European Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene Jean Claude-Junker, cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy, premierul bulgar Boiko Borisov, premierul ungar Viktor Orban, potrivit unui comunicat de presă emis de PPE.

Citeşte şi: CRIZA IMIGRANŢILOR: Polonia solicită o schimbare în politica lui Merkel