Video Tăriceanu: Antonescu - nu ştie să conducă; Patriciu-simplu membru PNL; Băsescu - debusolat

Rep.: Oamenii din tabăra lui Crin Antonescu sunt foarte convinşi că acesta va prelua şefia PNL la Congresul din 20-21. Aveţi un plan B în cazul în care veţi pierde şefia PNL şi ce faceţi în acest sens?

C.P.T.: Am să vă spun un lucru foarte direct. Oamenii din Partidul Naţional Liberal au capacitatea să judece obiectiv toate aceste situaţii şi aceste alternative şi sunt convins că îmi vor acorda în continuare încrederea pentru modul în care am condus Partidul Naţional Liberal, pentru modul în care Partidul Naţional Liberal a condus România în aceşti patru ani, a dovedit că poate şi sigur că interesul nostru este să-l arătăm în continuare românilor: Că o Românie care se dezvoltă pe baza unui proiect liberal este România prosperă, modernă, democratică pe care şi-o doresc cu toţii.

Rep.: Ce relaţie aveţi cu Dinu Patriciu? E adevărat că Dinu Patriciu v-a cerut să vă retrageţi, să nu participaţi la competiţia pentru şefia PNL?

C.P.T.: N-am ascuns niciodată că am o veche relaţie de prietenie cu Dinu Patriciu şi n-am să ascund nici acum. În acelaşi timp, cred că Dinu Patriciu, în calitatea lui de membru al Partidului Naţional Liberal, are dreptul său la propria-i opţiune. Şi acest drept nu-l voi contesta absolut nimănui, nici lui Dinu Patriciu.

Rep.: V-a cerut să nu candidaţi?

C.P.T.: Nu cred că cineva îşi poate permite într-un partid să-i ceară cuiva să nu candideze.

Rep.: Domnule preşedinte, sunteţi dezamăgit de Dinu Patriciu şi de opţiunile sale privind viitoarea conducere a PNL?

C.P.T.: Eu v-am spus că nu-i pot contesta nici lui, nici altcuiva acest drept de a avea o opţiune în ceea ce priveşte o altă persoană. Nu văd de ce ar trebui să mai fac alt comentariu. Cred că lucrurile sunt clare, aş spune, de la sine.

Rep.: Nu vă deranjează că Dinu Patriciu, cu care sunteţi prieten, îl susţine pe Crin Antonescu?

C.P.T.: De ce să mă deranjeze?

Rep.: Nu-i o dovadă de trădare? Patru ani de zile, Dinu Patriciu a fost punctul dumneavoastră vulnerabil politic.

C.P.T.: Nu a fost punctul vulnerabil politic pentru că, sigur, dacă anumiţi ziarişti, poate, sau anumite publicaţii, au încercat să amplifice rolul lui Patriciu în ceea ce înseamnă PNL, cred că puteţi să faceţi o analiză foarte, aş spune, şi să vedeţi că nu există puncte care să se poată bănui că ar fi fost influenţate de un simplu membru. Pentru că, repet, Patriciu este un simplu membru al Partidului Naţional Liberal. Sigur, este un simplu membru foarte cunoscut. Dar în final, într-un partid să ştiţi că funcţionează acel principiu care spune aşa, inclusiv în structurile de conducere: un om, un vot. Deci nu văd unde ar fi problema.

Rep.: Bun, este un simplu membru dar nu este un membru de rând. Şi, să fie foarte clar, în acest moment, Dinu Patriciu poate să influenţeze competiţia pentru şefia PNL în vreun fel? Are vreo pârghie să facă asta?

C.P.T.: Nu am stat să analizez dacă are vreo pârghie. În măsura în care, eu ştiu, oricare membru din partid, oricare membru – subliniez – are cunoştinţe, relaţii şi-i poate influenţa pe aceştia cu propriile păreri, sigur că şi el poate să facă acelaşi lucru. Dar nu e singurul. Alţii, care au păreri contrare, fac acelaşi lucru, aşa încât aş spune că este o competiţie în care, probabil, şi unii şi alţii încearcă să-şi convingă prietenii, cunoştinţele, sau nu. Nu ştiu dacă Patriciu are un rol activ în această chestiune şi nici nu mă preocupă.

Rep.: Domnule preşedinte, cine poate să-l bată pe Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale? Mircea Geoană e o variantă?

C.P.T.: Am să vă spun ceva. Mă interesează mai puţin Mircea Geoană. Eu am să încerc să vă proiectez însă o altă problemă care mi se pare importantă. Şi am să vă spun o mică istorie.

În 1992, la alegerile prezidenţiale în America, Clinton a folosit o formulă care a avut mare impact şi care spunea în engleză ceva de genul acesta, chiar exact pot să vă spun: "It's about economy, stupid". N-aş traduce-o în româneşte "Este vorba de economie, prostule", ci aş spune: "Traiane, trezeşte-te, avem o problemă serioasă!". Avem o problemă economică serioasă. Iar ieri, după discursul din Parlament, ce-am văzut? Am văzut un preşedinte care este total debusolat şi incapabil să ofere soluţii pentru a scoate economia românească din criză. De ce spun că este incapabil să facă acest lucru? Pentru că el, de fapt, constatăm că şi-a asumat, dincolo de rolul de preşedinte şi rolul de prim-ministru şi rolul de conducător al coaliţiei care guvernează astăzi România.

M-aş fi aşteptat ieri de la Traian Băsescu să vină cu soluţii în Parlament. Ce-am văzut? Am văzut un preşedinte care a ţinut un discurs, pe cel mai bun specific al lui, denigrând economia românească şi economia în ansamblu. Şi vorbind numai în termeni care pe foarte mulţi oameni din străinătate şi din România cred că-i lasă perplecşi. Dar acest lucru este o dovadă de slăbiciune. Este o dovadă că Traian Băsescu se dă practic înfrânt în faţa greutăţilor cu care România se confruntă. N-a venit cu o singură soluţie.

România în acest moment are nevoie de soluţii şi de aceea eu cred că Traian Băsescu trebuie să încerce ceva. Mai are timp, probabil, trei luni de zile în care poate să vină cu o soluţie, pentru că altfel ar face mai bine să nu candideze la viitoarele alegeri prezidenţiale. Este, după cum am văzut, o adevărată criză de idei şi de viziune la Traian Băsescu, ieri, în discursul pe care l-a ţinut în Parlament. Pare să-şi fi pierdut, aşa cum v-am spus, busola, nu ştie încotro să se îndrepte şi sigur că soluţia care i se pare cea mai facilă este recurgerea la un împrumut la Fondul Monetar Internaţional şi, simultan, pasarea răspunderii către Parlament.

Deci, această fugă de răspundere este dovada cea mai clară că Băsescu în acest moment acţionează ca un preşedinte care şi-a epuizat resursele, care este în criză de idei, nu are niciun fel de soluţii şi care încearcă să paseze responsabilitatea, aşa cum a făcut-o de altfel de foarte multe ori în cursul carierei sale politice, către altcineva, în cazul de faţă către Parlament.

Eu cred că soluţii există şi, aşa cum am demonstrat în ultimii patru ani, că economia românească poate să performeze, poate să creeze locuri de muncă, am creat 600.000 de locuri de muncă, puterea de cumpărare a oamenilor a crescut, prin majorarea salariilor, prin majorarea pensiilor, prin investiţiile care s-au făcut în diverse domenii, acelaşi lucru trebuie încercat şi acum. Repusă economia pe roate, chiar într-un context economic dificil.

Sigur că nu e la fel de simplu, dar nici stând cu braţele încrucişate să nu credeţi că soluţia va veni de undeva din afară. Vreau să înţelegeţi bine că astăzi, toţi liderii din lume sunt preocupaţi de propriile ţări. Obama se preocupă de economia americană, nu-l interesează ce se întâmplă cu economia românească. În Franţa, preşedintele Franţei – acelaşi lucru, caută soluţii pentru a ajuta şi a scoate din marasm economia franceză. Nu-l interesează foarte mult economia românească. Nu-l interesează deloc, de altfel din ceea ce a făcut se şi vede foarte clar – că a spus: "Vreau ca banii pe care-i dă guvernul francez să fie folosiţi exclusiv în economia franceză". În celelalte ţări din Europa, în Germania, în Anglia şi aşa mai departe, toţi sunt preocupaţi de propriile lor economii. Sunt preocupaţi să adopte măsuri care să protejeze locurile de muncă, să salveze locurile de muncă.

La noi, ce-am auzit ieri pe Traian Băsescu, vorbim despre principiile generale după care se conduce Uniunea Europeană. Le ştim foarte bine.

Dincolo de aceste lucruri, trebuie adoptate măsuri concrete care să ajute economia românească. Cum au fost cele pe care eu le-am propus: bonusul de 1000 de euro pentru fiecare întreprindere care angajează un şomer aflat de mai mult de trei luni în şomaj sau stimulente pentru investiţii care pot să fie făcute şi trebuie să fie făcute pentru că, fără investiţii, n-o să avem locuri de muncă. Şi astăzi, preocuparea cea mai importantă a tuturor românilor este, evident, asigurarea şi garanţia unui loc de muncă pentru ziua de mâine.