Video Tăriceanu: Antonescu - nu ştie să conducă; Patriciu-simplu membru PNL; Băsescu - debusolat

Rep.: Am ascultat până acum ceea ce mi s-a părut mie a fi discursul unui prezidenţiabil aflat în campania electorală. Vreau să vă întreb – v-aţi decis? Intraţi în competiţie cu Traian Băsescu la viitoarele alegeri prezidenţiale?

C.P.T.: În momentul în care Traian Băsescu a forţat, aş spune, realizarea acestei coaliţii contra naturii, PDL-PSD, am ştiut că va trebui să mă angajez într-o luptă, inclusiv în competiţia prezidenţială. Într-o luptă, în primul rând ca lider al opoziţiei, cu responsabilitatea care decurge de aici, pentru că suntem singurul partid de opoziţie, iar astăzi, după ce-am văzut modul de abordare a problemelor economice din partea lui Traian Băsescu, ştiu un lucru clar – că voi putea să-l înving pe Traian Băsescu în această luptă. Pentru că, în ceea ce va însemna o dezbatere serioasă în timpul campaniei electorale, nu vom putea să rămânem cantonaţi numai la subiecte politice.

Traian Băsescu nu va putea să refuze o dezbatere profundă pe teme economice, acolo unde eu am demonstrat că am soluţii şi ştiu să conduc economia românească şi, din păcate, el demonstrează că nu are.

Rep.: Mai e posibilă revenirea PNL la guvernare? În ce context? În ce conjunctură mai vedeţi partidul la guvernare? Alături de PDL, spre exemplu, îl mai vedeţi?

C.P.T.: Nu ştiu dacă în acest moment obiectivul nostru trebuie să fie încercarea unei soluţii de orice fel pentru a intra la guvernare.

Eu am să vă spun că punctul meu de vedere este următorul: nu vreau să duc Partidul Naţional Liberal la guvernare şi acest lucru este împărtăşit şi de majoritatea colegilor mei, pe uşa din dos. Vreau să intrăm la guvernare pe uşa principală, pe uşa din faţă.

Cu alte cuvinte, vreau să demonstrăm prin forţa suportului electoral că avem încrederea românilor de a guverna singuri. Pentru că o guvernare într-o coaliţie, fie cu un partid, fie cu altul, înseamnă compromisuri, ceea ce vedem de trei luni de zile.

Aşa încât cred că România are nevoie de o forţă de centru-dreapta care poate să fie reprezentată de Partidul Naţional Liberal, care poate să vină cu idei care să se sprijine pe forţa ideilor liberale şi a principiilor liberale şi care să conducă România spre o adevărată structură democratică – mă refer la nivel instituţional – cu o justiţie cu adevărat independentă, cu o economie performantă care să ducă România către un obiectiv pe care l-am anunţat nu o dată, şi anume – România, a şaptea putere economică a Europei.

Modul în care România a evoluat în ultimii patru ani mie îmi dă mai mult decât speranţa, îmi dă convingerea că România poate să devină o ţară respectabilă oricum, dar puternică, influentă în Uniunea Europeană şi această influenţă decurge întotdeauna din puterea ei economică.

Atâta vreme cât România va fi o ţară economică slabă, fără pondere, noi nu vom putea să avem un cuvânt de spus în ceea ce înseamnă construcţia europeană şi marile decizii care se iau şi care, sigur, influenţează şi România, fără doar şi poate, direct şi indirect. Şi de aceea cred că România în acest moment are nevoie de o nouă viziune, de un nou preşedinte, cu o nouă viziune.

Deci, o viziune care să fie întemeiată pe convingerea că România poate, şi trebuie energiile acestui popor mobilizate în jurul unui proiect comun, nu are nevoie de un preşedinte care să fie conflictual, care să dezbine românii, ci un preşedinte care să unească, are nevoie de un preşedinte care să nu-i fie frică de problemele economice cu care se confruntă România şi un preşedinte care să-şi asume cu responsabilitate şi curaj scoaterea României din criza economică, are nevoie de un preşedinte care să îşi dorească, nu mai multă putere pentru el, cum este cazul lui Traian Băsescu, ci mai multă putere economică pentru România, pentru a face România mai puternică şi mai prosperă. Pentru că o Românie mai puternică înseamnă, obligatoriu, o Românie care va da prosperitate fiecărui cetăţean.

Acestea sunt lucrurile care, cred că, trebuie avute în vedere în continuare, în ceea ce înseamnă evoluţia României şi necesitatea unei schimbări, o persoană cu altă mentalitate, cu o mentalitate democratică, cu o mentalitate care să arate respect pentru instituţii şi dorinţa de a colabora cu instituţii, nu de a induce permanent conflicte în societatea românească.

Rep.: Dacă dumneavoastră veţi fi acest nou preşedinte, sunteţi pregătit de o coabitare cu acest nou guvern sau veţi încerca să numiţi un prim-ministru cu care să lucraţi?

C.P.T.: Convingerea mea este că actuala coaliţie este o coaliţie de conjunctură. Această coaliţie nu va rezista şi primul punct nevralgic îl văd în momentul în care PSD îşi va depune primul candidat pentru cursa prezidenţială. Văd cu mare dificultate cum va funcţiona actuala coaliţie, cu doi lideri care sunt angajaţi direct în cursa prezidenţială.

Rep.: Domnule preşedinte, Nicolae Văcăroiu – preşedintele Curţii de Conturi anunţa ieri, declara, că o cifră vehiculată pentru acordul cu FMI ar fi de 15-20 de miliarde de euro. Credeţi că România va putea face faţă unui asemenea credit?

C.P.T.: Înainte de a-mi pune întrebarea dacă România poate să facă faţă unui asemenea credit, haideţi să ne punem întrebarea dacă România are nevoie de un asemenea credit.

Din câte ştiţi – şi sunt date oficiale, comunicate de Guvern, de Banca Naţională – în momentul de faţă, nivelul datoriei publice a României este unul extrem de scăzut, este cel mai scăzut, probabil, din Europa, este 18 la sută din Produsul Intern Brut.

În al doilea rând, datoria externă pentru anul 2009, datoria publică externă scadentă – atenţie, că vorbesc de datorie publică scandentă – este ceva în jur de 1.000.000.000 de euro, care înseamnă sub 1 la sută din Produsul Intern Brut, deci, din acest punct de vedere, nu văd de ce România ar trebui să recurgă la un împrumut extern. Pentru că, atenţie, banii de la FMI sunt, în general, utilizaţi pentru echilibrarea balanţei de cont curent, balanţei externe a României.

Aşadar, dacă criza economică are o problemă, ea este legată de datoria sectorului privat şi nici măcar de buget. Şi acest lucru l-aţi auzit chiar şi ieri, spus de preşedinte. Problema nu este legată de buget şi problema este legată de datoria sectorului privat. Datoria sectorului privat nu poate să fie acoperită dintr-o sursă de finanţare externă.

Dacă vorbim de bănci, băncile trebuie refinanţate de acţionari, dacă vorbim de firme, aici trebuie să vedem care este capacitatea lor de rambursare a creditelor. Şi sigur că, într-o perioadă de criză, slăbiciunile unei întreprinderi apar la suprafaţă. Sau ale unei ramuri. Este judicios, pe de o parte, să ai în vedere măsuri de stimulare a economiei, dar, în acelaşi timp, trebuie să respecţi şi principiile economiei de piaţă, care ar putea să însemne, pentru economii neviabile, închiderea lor.

Rep.: Voiam să vă spun că preşedintele Traian Băsescu v-a acuzat la televiziunea publică de faptul că România se află în această situaţie de a contracta un acord cu FMI din cauza aroganţei şi batjocurei dumneavoastră, acuzându-vă că aţi cheltuit 3.000.000.000 de lei din Fondul Naţional de Dezvoltare pentru campania electorală.

C.P.T.: Eu mă conving pe zi ce trece că Băsescu nu înţelege nicio iotă din economie. Fondul Naţional de Dezvoltare nu a fost cheltuit. Fondul Naţional de Dezvoltare se poate cheltui numai pe proiecte de investiţii. Aşa spune actul de înfiinţare a acestui Fond Naţional de Dezvoltare. Numai că, cheltuind bani pe investiţii, sigur că deficitul ar fi crescut, deci banii din Fondul Naţional de Dezvoltare nu au putut să fie cheltuiţi pe investiţii pe care le-am fi dorit, dar cu care am fi majorat deficitul bugetar. Banii din Fondul Naţional de Dezvoltare au putut fi folosiţi pentru finanţarea temporară a Trezoreriei, Bugetului de Stat. Dar acest lucru nu înseamnă că banii au fost cheltuiţi. Deci, banii nu au fost cheltuiţi. Ca să fie foarte clar.

Rep.: Şi încă o chestiune. Vicepreşedintele Eugen Nicolăescu a anunţat săptămâna trecută că aţi putea depune o moţiune simplă, dacă actualul guvern nu va prezenta un plan anticriză.

C.P.T.: Avem o acţiune politică pregătită în doi paşi. Primul pas a fost să cerem guvernului, conform procedurilor parlamentare, să vină în faţa Parlamentului să prezinte un plan de măsuri anticriză. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat şi avem până acum de-a face cu două amânări succesive. A fost amânat prima dată pe data de 10 martie – am fost anunţaţi că domnul Boc nu poate să vină pentru că pleacă la Bruxelles. Şi vreau să vă spun foarte clar că orice premier al unei ţări europene, cu o democraţie parlamentară, în momentul în care are o astfel de dezbatere, lasă orice altă problemă la o parte şi vine în Parlamentul naţional pentru această dezbatere. Domnul Boc şi-a găsit de drum şi a fugit la Bruxelles să se ascundă, pentru că nu are în acest moment, aşa cum este evident, un plan anticriză.

În mod normal, planul anticriză ar fi trebuit să fie prezentat la buget, pentru că un plan anticriză serios are o serie de măsuri care trebuiau bugetate, cu alte cuvinte - banii necesari trebuiau incluşi în cheltuielile bugetare. A amânat această dezbatere pentru luni, săptămâna viitoare, pe 16, şi sigur că aşteptăm cu interes. În cazul în care măsurile pe care le vor prezenta nu vor fi convingătoare, atunci rămâne să trecem la a doua etapă, şi anume depunerea unei moţiuni simple pe acest subiect, pentru că am convingerea că în acest moment, principala problemă a României, şi nu numai în acest moment, pentru următoarea perioadă, destul de lungă, va fi de departe criza economică şi modul în care ea este gestionată.