Video Tăriceanu: Guvernul a profitat de campanie cu OUG privind Codurile. Discuţia despre moţiune, în iunie - VIDEO

''În această chestiune Parlamentul ar trebui să adopte o atitudine exemplară de sancţionare prin respingerea acestei OUG fără niciun fel de dezbatere pentru a arăta că acest chestiuni sunt obligatoriu subiectul unor dezbateri în Parlament, subiectul unor dezbateri democratice, această este calea, corectă, normală prin care să fie adoptate modificările la cele două Coduri'', a declarat duminică copreşedintele ALDE.

Întrebat dacă îşi menţine afirmaţiile privind o eventuală moţiune de cenzură, Tăriceanu a afirmat că au fost multe motive în ultima perioadă de sancţionare a Guvernului.

''Stăm şi ne gândim foarte serios. Suntem în perioada campaniei electorale şi cred că acesta este şi motivul pentru care Guvernul a profitat de o perioadă relativă de acalmie pentru a da pe şest ordonanţa'', a adăugat el. Întrebat dacă discuţia despre moţiune va fi reluată la toamnă, liderul ALDE a replicat: ''S-ar putea să fie reluată şi mai devreme, în luna iunie după încheierea campaniei''. El a precizat că s-ar putea întâlni luni cu liderul PSD, Liviu Dragnea.

''Probabil că luni va fi un bun prilej dacă şi domnia sa va fi în Bucureşti să discutăm direct şi nu numai prin telefon cum am făcut în ultima perioadă'', a spus Tăriceanu. ''Discutăm multe probleme când ne vedem'', a răspuns el, întrebat dacă va aborda subiectul moţiunii.

Chestionat în legătură cu afirmaţiile fostului preşedinte Traian Băsescu, care l-a acuzat că, la fel ca fostul premier Victor Ponta, are ''nesimţirea de a ţipa degeaba'' pe tema modificărilor la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală în condiţiile în care Parlamentul nu şi-a găsit timp să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale de a pune legile în acord cu deciziile CCR, Tăriceanu a subliniat că OUG cuprinde nu mai puţin de 140 de modificări, ''cu mult mai mult'' decât articolele care au fost declarate neconstituţionale de Curte.

''În al doilea rând Parlamentul a plecat pe hai să spunem drumul legal, Senatul a adoptat modificările. Anul trecut în momentul în care ele au trebuit să fie votate în Camera Deputaţilor, un cor pe care îl vedem permanent, dar care acum este extrem de tăcut, a început să vocifereze şi să acuze Parlamentul că prin modificările la cele două Coduri va anihila cele mai importante pârghii ale luptei anticorupţie. În faţa acestei atitudini care a proliferat atunci într-o manieră incorectă foarte mulţi parlamentari au hotărât ca să nu mai voteze aceste modificări pentru ca să nu poată fi acuzaţi că ar submina eforturile de combatere a corupţiei. Ceea ce a făcut în momentul de faţă însă acest Guvern este inacceptabil şi încercaţi să vă imaginaţi ce s-ar fi întâmplat dacă un guvern politic ar fi adoptat modificările la cele două coduri prin OUG - ce plânsete, ce strigăte, ce vaite am fi înregistrat, ce acuze nimicitoare. Văd că actualul Guvern, după ce că a pregătit pe şest toate aceste modificări, n-are niciun fel de problemă şi, mai mult decât atât, văd că există şi susţinători. Eu cred că dacă într-o democraţie aceste chestiuni care vizează lucruri fundamentale sunt modificate pe şest prin OUG fără o dezbatere publică e un derapaj foarte grav pe care eu cel puţin nu sunt dispus să îl tolerez'', a argumentat preşedintele Senatului.

Procurorul poate solicita de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea iniţială a unui judecător, se arată în ordonanţa de modificare a Codului de Procedură Penală adoptată de Guvern, măsura despre care unii avocaţi, dar şi un ONG, susţin că este neconstituţională.

Unii avocaţi de drept penal susţin că modificarea, cu dispariţia sintagmei ''cu încuviintarea prealabilă a judecatorului de drepturi si libertăţi'', încalcă drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.

''Noile modificări ale Codului Penal şi de Procedură penală şi NECONSTITUŢIONALE: (1) Procurorul poate solicita unei institutii de credit sau oricărei alte instituţii care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe'', se arată într-o postare a avocatului Marius Vicenţiu Coltuc, pe blogul său personal.

De asemenea, APADOR-CH (Asociaţia privind apărarea drepturilor omului din România) susţine că modificarea încalcă dreptul la viaţă privată, garantat în art. 26 din Constituţie şi în art. 8 din Convenţia Drepturilor Omului. APADOR-CH reclamă totodată că ''este în acelaşi timp şi o măsură vădit neconstituţională, întrucât art. 115 al. 6 din Constituţie interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie''.

''Modificarea art. 153 din codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, şi în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată'', se arată în comunicatul APADOR-CH.

Ordonanţa adoptată de Guvern prevede, în total, peste 150 de modificări ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală.

"Guvernul a modificat şi a completat, printr-o ordonanţă de urgenţă, legea 286 privind Codul Penal şi Legea privind Codul de Procedură Penală. Această ordonanţă a fost necesară pentru că, de la intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală, au fost nu mai puţin de 15 decizii al CCR, care au produs un impact important asupra acestor acte normative. În consecinţă a fost necesară transpunerea urgentă a unor acte normative pentru clarificarea unor elemente din aceste două coduri, conform indicaţiilor pe care Curtea le-a făcut", a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt Executivului.