Traian Băsescu: CSAT a aprobat prezenţa unor aeronave de luptă ale NATO pe aeroporturile din România. România solicită consolidarea flancului estic

DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI:

Despre şedinţa CSAT

- Am avut astăzi o şedinţă CSAT. S-a discutat despre prezenţa unor aeronave de luptă ale statelor NATO pe teritoriul României, prin rotaţie, nu toate deodată. Este vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO şi care, alături de aeronavele româneşti, să asigure poliţia aeriană. Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari - piloţi, mecanici, personal de întreţinere, care să asigure funcţionarea acestor aeronave ale aliaţilor din NATO, pentru asigurarea poliţiei aeriene în spaţiul de responsabilitate al Românei.

- A fost adoptată această hotărâre în CSAT, vom comunica la NATO aprobarea noastră.

- Un alt punct a fost legat de posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina in domeniul apărării cibernetice. România este pregătită să îşi asume unul din cele patru programe ale NATO, în calitate de naţiune lider,  şi programul pe care dorim să ni-l asumăm este legat de apărarea cibernetică a Ucrainei.

- Am observat că foarte multi analişti militari, nemilitari, specialişti în fabricarea pâinii sau în culegerea de roşii au făcut predicţii asupra a ceea ce se va întâmpla pentru România la summitul NATO.

- Vreau să ştiţi că România, ca toate statele membre NATO,  în abordarea pe care o au, la acest Summit, ţin cont de două documente fundamentale. Unul este legat de CFE (..) este vorba de armamentele convenţinale în Europa, nivelul pe care fiecare parte şi-l asumă. De asemenea, trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu să mai avem un Parteneriat cu Federaţia Rusă, adică NATO-Federaţia Rusă.

Citeşte şi: Băsescu: Acţiunea NATO împotriva forţelor de la graniţa unui stat aliat, obligatorie în unele situaţii

- Aici e un punct de discuţie. Printre altele, în acest document (CFE, nr), statele membre NATO se angajează să nu instaleze baze militare mari la frontiera de est a NATO. Cu asta, cred că am răspuns acelora care proroceau baze militare mari, permanente şi aşa mai departe. Asta nu înseamnă că România nu are nişte obiective. Suntem într-un curs continuu de negoceri, de circa două luni, iar de acest lucru se ocupă trei instituţii, Preşedinţia României, prin contactele directe la nivel de şefi de state, Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării.

- Nu s-a luat astăzi un mandat pentru că nu era posibil, până la urmă, poziţia noastră a trebuit negociată mai bine de două luni. De aceea nu am putut să fac vizita în Turcia, la validarea mandatului preşedintelui Erdogan. Aveam nişte convorbiri telefonice exact în acea perioadă, a trebuit să rămân aici pentru că se discutau obiectivele noastre pentru NATO.

Despre summitul NATO

- Obiectivele noastre, generate în primul rând de evenimentele din Ucraina şi de ce a arătat preşedintele Putin în acţiunea Federaţiei Ruse, acţiune care (...) a ajuns la limite care frizează iraţionalul. Atâta timp cât nu respectăm acordurile internaţionale, graniţele statelor, nu mai putem vorbi de raţional, atunci intervine iraţionalul.

- Plecând de la aceste premise, România solicită generic consolidarea flancului estic al Alianţei, nu numai a celui nord-estic, ci a întregului flanc estic, de la nord până la sud. Asta înseamnă şi introducerea României in sistemele permanente de alertă, de capabiltati de reacţie. În acest sens, dincolo de realizarea capabilităţilor pentru consolidarea întregului flanc estic, sunt modalităţi diverse de a se atinge aceste obiective. Poate voi vorbi mai pe larg după summit.

- În acelaşi timp, solicităm creşterea nivelului de interoperabilitate a forţelor armate ale României cu alte forţe armate ale statelor membre NATO. Aici mă refer la forţele terestre, la forţele aeriene şi la cele navale, cu un acces deosebit pe creşterea nivelului de interoperabilitate a forţelor navale ale României cu forţele navale alte altor state membre NATO, având în vedere forţa deosebită pe care o are flota navală a Federaţiei Ruse în Marea Neagră.  Nu ascundem faptul că prezenţa acestei flote ne generează îngrijorări

- Nu suntem dezinteresati, dimpotrivă, suntem interesaţi ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă, nu la nivel mare, dar aceste structuri trebuie sa existe.

Citeşte şi: Băsescu: România solicită introducerea în sistemele permanente de alertă şi capabilităţi de reacţie

- Am dori ca acest summit să clarifice abordarea aliaţilor când discutăm de un râzboi hibrid ca cel din estul Ucrainei. Un stat care nu recunoaşte, îşi trimite forţe fără însemnele statului sau armatei din care fac parte, aceşti oameni coordonează ocuparea unui teritoriu, punerea sub control militar şi politic a unor ţări sau a unor spaţii dintr-o ţară, dar asta nu justifică aplicarea art 5 (din Tratatul NATO - n.r.). Punctul nostru de vedere este că, într-adevăr, fiecare stat trebuie să facă faţă la astfel de provocări, trebuie să aibă capacitatea să facă faţă la astfel de provocări, dar în momentul în care asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la frontiere, care reprezintă un sprijin direct sau indirect pentru cei care au apărut ca omuleţi verzi în estul Ucrainei sau în Crimeea, atunci intervenţia NATO împotriva forţelor care se află la frontiera unui stat NATO este obligatorie.

- Un stat mai mic nu poate face faţă unui război puternic generat de omuleţi verzi, să spunem, şi presiuni cu armate ostentativ masate la graniţă, şi care direct sau indirect constituie un sprijin major pentru insurgenţă.

- Sperăm într-o definire şi întelegere a aplicarii articolului 5 într-o astfel de situaţie. E un nou tip de război care e de succes în statele slabe, unde corupţia afecteaza fibra functionării instituţiilor, care îşi neglijează forţele armate şi de securitate. În statele puternice nu vor reuşi niciodată.

- Aşteptăm ca acest summit NATO să consemneze progresele şi să confirme dezvoltarea în continuare a sistemului de apărare antirachetă al NATO. Deocamdată, suntem la stadiul la care sistemul este în baza unei înţelegeri bilaterale, România-SUA. Radarul e in Turcia. Am vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului de instalare a scutului antirachetă pentru protejarea integrală a Europei.

- Aşteptăm de la summit consemnarea importanţei strategice a Mării Negre. Este clar că Marea Neagră este înconjurată de un cerc, de un brâu de conflicte îngheţate care, toate, pot fi acţionate pe rând sau toate odată de la un singur buton, şi anume de la Moscova. Deci acest lucru generează, în opinia noastră, obligaţia statelor membre NATO de a lua notă de importanţa Mării Negre. Dacă vă aduceţi aminte, cu eforturi foarte mari noi am reuşit să introducem acest concept cu ocazia Summit-ului de la Bucureşti din 2008. Dar am vrea ca el să fie reconfirmat şi materializat prin reafirmarea acestui lucru în documentele Summit-ului NATO.

- Am dori ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniţiativei de consolidare a capacităţilor de apărare. Nu înseamnă ca Moldova intră in NATO, dar, împreună cu Armata Republicii Moldova, state membre NATO pot face exerciţii comune de apărare, exerciţii de intervenţie în caz de calamităţi, de cutremure, de inundaţii de mari proporţii sau exerciţii militare pentru creşterea capacităţii de apărare a Republicii Moldova.

- Sigur, noi ne dorim să fie introdusă. Dacă vor accepta la un moment dat autorităţile din Republica Moldova ca astfel de exerciţii să se desfăşoare, va fi foarte bine.

Despre relaţiile cu Rusia

- Am vrea o clară definire a relaţiilor viitoare dintre NATO şi Rusia. Există un document fondator din 1997, când nimeni nu mai credea că Rusia ar putea să aiba actiuni ca cele din Ucraina, şi va trebui să dezbatem care mai e valoarea acestui document şi dacă principiile lui rămân valabile şi in continuare.

- SUA vor atenţiona din nou asupra obligaţiei de a aloca 2 la sută din PIB pentru apărare, astfel încât Europa saă micşoreze decalajul uriaş faţă de SUA.

- Aud frecvent afirmaţii legate de pericolul agresiunii Rusiei la adresa Ucrainei, şi i-aş ruga pe cei care sunt pregătiţi să sara în sus când aud cuvantul "agresiune" să consulte concluziile ultimului Consiliu European. Nu reprezintă pentru noi o ameninîare directă sau un lucru la care să ne uitam că ni se poate intâmpla şi noua mâine dacă lucrurile se desfaşoara în limite rationale, de care eu tin cont  când spun că România nu riscă să fie atacata sau destabilizată de omuleţi vezi. Aceste afirmatii le fac prin prisma raţionalului.

- Daca m-aţi fi întrebat acum un an dacă e posibil să se întâmple ce se intampla acum in Ucraina, aş fi spus că rational nu e posibil, dar iată că a functionat iraţionalul.