TU ŞTII CE MAI FAC BANII TĂI? De azi, România se umple de afişe. Cum funcţionează tiparniţele partidelor şi cum arată un registru neoficial de cheltuieli de campanie

Ammo Print, tipografia care a pus numele lui Adrian Năstase şi în 2004, într-un lot de tipărituri după "Trofeul Calităţii", este furnizorul PSD şi al PLR, partidul din spatele lui Călin Popescu Tăriceanu; la ACL, vine cu afişele Costică Canacheu, deputat PDL şi proprietar la Nei Co Grup, tipografie conectată în trecut la contracte cu statul. Grosul materialelor de campanie, de la bannere la mesh-uri cât faţada unui bloc, se va face însă în judeţe, pe cheltuiala unor sponsori locali care le comandă, în multe cazuri, ocolind partidul în al cărui folos sunt făcute.

De departe, cele mai mari sume de bani declarate ajung în campaniile de publicitate electorală şi în promovarea din presa locală, parţial controlată politic inclusiv prin contracte cu statul încheiate de autorităţile locale pentru reflectarea activităţii acestora. Legea actuală a finanţării partidelor limitează în acest an cheltuielile la 4,8 milioane de euro pentru fiecare candidat. Nu pune însă niciun prag pentru valoarea contractelor care pot fi încheiate, cheltuielile restante fiind uneori plătite ulterior, alteori nu. În seria "Tu ştii ce mai fac banii tăi?" vă arătăm astăzi cât de mare este diferenţa dintre sumele de bani strânse transparent din partea membrilor de partid şi cheltuielile de campanie. În episodul următor veţi vedea cine sunt oamenii de imagine din spatele candidaţilor, cât încasează ei şi pe ce căi.

Oficial, campaniile electorale se finanţează ca la carte: membrii de partid plătesc o cotizaţie asumată transparent, apropiaţi ai lor fac donaţii declarate deschis în luna martie a anului următor, dacă depăşesc 8500 de lei, iar cheltuielile sunt limitate. La prezidenţialele din acest an la 21.292.500 de lei, adică 4,8 milioane de euro. O sumă în care partidele se încadrează fără excepţie în registrele contabile pe care le ţin în această lună.

În realitate, cea mai mare parte a cheltuielilor de campanie au fost deja făcute. Consultanţii au venit şi sunt plătiţi de câteva luni, marile lansări de candidaţi s-au contractat înainte de 3 octombrie, bannerele şi afişele au ieşit de sub tipar şi, acolo unde au fost comandate la Bucureşti, au plecat deja în ţară, tricourile, şepcile, gecile, brichetele sau chiar telefoanele mobile cerute de partide pentru potenţialii alegători au fost comandate, în cele mai multe cazuri din China, încă de acum o lună, susţin surse din partidele politice. Zeci de mii de activişti sunt deja mobilizaţi pe cheltuiala câtorva şefi de filiale de partid sau a firmelor apropiate acestora. Marile costuri de campanie care rămân a fi făcute exclusiv în această lună sunt cele de publicitate electorală, acolo unde peste 45% din piaţă este, aşa cum Gândul va arăta în seria "Tu ştii ce mai fac banii tăi?", sub influenţă politică. Sume importante au fost rezervate în acest an campaniei pe internet pentru care atât PSD, cât şi ACL şi-au făcut câte o echipă specială.

 Veniturile oficiale, mărunţiş la partid. ACL dă indemnizaţia, PSD cât vrea

După ce au decis deja la Bucureşti conceptele generale de campanie, designul bannerelor şi mesajele, partidele pun cheltuielile de execuţie pe seama organizaţiilor judeţene, acolo unde circuitul banilor este şi mai greu de urmărit. Până acum, PSD nu a pretins filialelor să trimită bani la centru, urmând să preia cheltuielile pe care şi le negociază cu furnizorii în judeţe. Din partea membrilor, cei care susţin la vedere o campanie electorală, partidul strânge anual doar cotizaţia oficială fixată în Alianţa PSD-PC-UNPR la 200 de lei pentru aleşii locali, 300 de lei pentru parlamentari şi o indemnizaţie, adică 7000 de euro, plătită însă o singură dată pe an, pentru deputaţii europeni. Un total de 20.000 de euro din partea parlamentarilor şi 10.000-15.000 de euro pe judeţ, mult sub cheltuielile pe care un partid le face, mai ales în an electoral.

În plus, surse din PSD au arătat pentru gândul că nu toate filialele judeţene ale partidului au fost la fel de disciplinate în privinţa strângerii cotizaţiilor sau a trimiterii lor la bugetul partidului.

Regula cotizaţiilor din PSD se aplică şi în UNPR, partid de mici dimeniuni însă. "Noi suntem un partid organizat, cel puţin în privinţa strângerii cotizaţiilor nu avem probleme. E vorba de câteva sute de lei pentru demnitari şi mult mai puţin pentru simplii membri", spune purtătorul de cuvânt al UNPR, Valeriu Steriu.

Rămase cu datorii semnificative din campaniile anterioare, PNL şi PDL au cerut fiecărui membru instalat politic într-o funcţie publică să-şi doneze în această lună indemnizaţia de la stat pentru campania lui Klaus Iohannis. Cu 173 de parlamentari şi câteva sute de aleşi locali, ACL ar urma să strângă în acest fel peste 200.000 de euro, o sumă nesemnificativă însă în raport cu cheltuielile de campanie. Restul ar urma să vină din donaţii, mai ales din partea firmelor membrilor de partid, mulţi dintre finanţatorii de ocazie orientându-se, la fiecare rundă de alegeri, în funcţie de sttutul partidului - la putere sau în opoziţie.

PMP-ul Elenei Udrea pe de altă parte a strâns doar cotizaţii simbolice de câte 1 leu, toate materialele promoţionale urmând să fie trimise în teritoriu pe banii organizaţiei centrale.

Planul financiar pe judeţ: de la 100.000 la 500.000 de euro

Grosul banilor se aşteaptă de la sponsori. Calculele neoficiale ale liderilor de filiale arată că "o campanie cu resurse decente se face cu cel puţin 100.000 de euro" pentru fiecare judeţ, au relatat pentru Gândul şefi de organizaţii din principalele partide. Apartenenţa la un partid aflat la guvernare a lideruluii local poate însă, potrivit aceloraşi surse, să scoată de la companiile puternice ale judeţului şi până la 500.000 de euro. Un stimulent îl reprezintă promisiunea unor viitoare contracte, locale sau naţionale cu statul, dar şi presiunea unor instituţii de control.

Citeşte continuarea materialului pe www.gandul.info.