UDMR cere ridicarea sistemului de autonomii la nivel de organizare a statului

UDMR consideră că, atât timp cât nu există legi care să reglementeze autonomia culturală şi teritorială, respectiv funcţionarea acestora, trebuie să fie create, în condiţiile legale şi constituţionale existente, "forme instituţionale care să înlesnească dezvoltarea autonomiei".

"Ce fel de guvernare urmărim? La nivelul guvernării centrale solicităm în continuare programe guvernamentale care să servească - în afara competenţelor asigurate de autonomii - nevoile economice şi sociale ale comunităţii maghiare din România. Ca garanţie a implementării acestor programe solicităm prezenţa unor persoane delegate de organizaţia maghiară de reprezentare şi protecţie a intereselor la diferite nivele apolitice ale guvernării perene, potrivit proporţiilor comunităţii noastre la nivel naţional", se arată în rezoluţie.

Reprezentanţii UDMR sunt de părere că este importantă realizarea unei Europe a regiunilor, în cadrul căreia valorile Uniunii Europene "să se dezvolte laolaltă în mod armonios".

"Suntem conştienţi de sarcinile ce ne aşteaptă pe calea implementării conceptului nostru, suntem însă convinşi de faptul că prin cooperare, solidaritate, profesionalism şi muncă perseverentă acestea pot fi duse la bun sfârşit. În Europa noastră, comunitatea maghiară din Transilvania, întreaga comunitate etnică maghiară din România este egală în drepturi, însemnătate şi competitivitate cu orice altă comunitate europeană", se mai arată în rezoluţia UDMR.

Reprezentanţii UDMR au explicat că România a intrat în Uniunea Europeană de peste doi ani, dar maghiarii nu îşi pot permite să se mulţumească cu simpla aderare.

"Trebuie să ne adaptăm la standardele Unionale. Trebuie să exploatăm posibilităţile oferite de piaţa unică europeană şi să captăm asistenţa Unională de care putem dispune", se afirmă în document.

UDMR consideră că parteneriatele la nivel de micro-regiune şi regiunile de dezvoltare constituie baza dezvoltării economice, "o formă a cooperării autorităţilor locale care îmbunătăţeşte semnificativ şansele accesului la fondurile europene structurale şi coezionale”.

"Va trebui să întărim parteneriatele micro-regionale şi să regândim regiunile de dezvoltare existente. La delimitarea noilor regiuni trebuie să se ţină cont de exigenţele dezvoltării economice a regiunii respectiv de caracteristicile etnice, culturale şi istorice ale locuitorilor. Regiunile vor prelua anumite competenţe ale administraţiei centrale şi vor dispune de corpuri de conducere desemnate prin alegeri", se spune în rezoluţie.

În document se adaugă faptul că românii din Transilvania şi alte comunităţi etnice din această regiune sunt partenerii strategici în reprezentarea intereselor regionale ale Transilvaniei, iar programele transfrontaliere au o semnificaţie aparte în utilizarea fondurilor comunitare asigurate de instituţiile europene.

"Fiind membrii ei cu drepturi depline, avem sarcina de a modela Uniunea. Susţinem transformarea politicii agrare comunitare în aşa fel încât să aibă în vedere şi interesele agricultorilor maghiari. Europa noastră se bazează pe principiul subsidiarităţii, având elementul uman în centrul ei. Europa noastră există de dragul persoanei, al cetăţeanului european", se susţine în rezoluţie.