Udrea afirmă că niciuna dintre neregulile privind Fondul de Mediu nu a fost în interimatul ei

Ea arată că în nota de informare nu se face referire la numele ei şi că Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din mediul rural nu a fost coordonat de Ministerul Dezvoltării, ci de prim-ministru.

Guvernul a anunţat, duminică, că a sesizat organele penale acuzând că, în 2009-2012, mai multe administraţii locale, printre care cea PDL din Piatra Neamţ, condusă de Gheorghe Ştefan, şi Corbii Mari, unde primar era Constantin Anghel, au comis nereguli în utilizarea Fondului pentru Mediu pentru proiecte din Programul spaţiilor verzi.

Surse din Guvern au transmis presei că unele nereguli ar fi fost identificate în perioada în care Elena Udrea conducea interimar Ministerul Mediului, instituţie care gestionează Fondul de Mediu.

Udrea, ca ministru al Dezvoltării în Guvernul PDL, a condus interimar Ministerului Mediului în noiembrie-decembrie 2009, după ce PSD s-a retras de la guvernare.

Concluzia rezultă în urma anchetei Corpului de control pe baza unui "eşantion" constituit dintr-o serie de unităţi administratv-teritoriale, respectiv municipiul Piatra Neamţ, oraşul Petrila (PDL) şi comuna Ila (Hunedoara, PDL), comunele Dragalina (PSD) şi Ştefan cel Mare (Călăraşi, PSD), comunele Aghireşu (PDL) şi Mihai Viteazu (Cluj, UDMR), comunele Corbii Mari şi Răscăeţi (Dâmboviţa, PDL), comuna Roata de Jos (Giurgiu, PDL) şi comuna Lovrin (Timiş, PDL).

Conform raportului, unele dintre aceste autorităţi au primit bani şi prin Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din mediul rural.

În raport se arată că, în 2009, pentru realizarea de spaţii verzi în municipiul Piatra-Neamţ, Administraţia Fondului pentru Mediu a încadrat proiectul într-o altă categorie decât cea corespunzătoare la analiza cererii de finanţare, având ca efect obţinerea unei finanţări suplimentare de către autoritatea locală, putându-se observa totodată că, iniţial, a fost marcată în formular rubrica care atestă respingerea proiectului, marcare ştearsă ulterior.

Inspectorii concluzionează că, urmare a îndeplinii defectuoase a atribuţiilor de serviciu, municipiului Piatra Neamţ i-a fost acordată din Fondul de Mediu o finanţare nerambursabilă de 1,8 milioane lei.

În raport se mai arată că reprezentanţii Primăriei Corbii Mari au cerut înscrierea în cartea funciară de date care nu corespund adevărului, ca şi primarul din Aghireşu, care nu a informat despre modificarea amplasamentului terenului. Pentru neîndeplinirea acestei obligaţii de către Primăria Aghireşu, contractul de finanţare nerambursabilă a fost reziliat, iar primăria a fost obligată să restituie banii cu dobândă.

În comuna Mihai Viteazul, primarul a aprobat iniţierea procedurii de atribuire cu un an întârziere faţă de prevederile contractului de finanţare nerambursabilă şi, pentru a nu pierde banii, au semnat un act adiţional antedatat.

Pentru spaţiile verzi din Piatra Neamţ, inspectorii mai acuză atribuirea ilegală a contractelor de lucrări, fără să fie verificat dacă firma câştigătoare respectă toate obligaţiile. Aceeaşi firmă câştigătoare în Piatra Neamţ, Garden Center Grup, a fost declarată câştigătoare şi în Răscăieţi şi Corbii Mari, dat tot ilegal, deoarece nu depusese înscrisuri obligatorii.

Şi primăriile din Aghireşu a atribuit contractul cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, cerând firmelor criterii minime de calificare fără să motiveze, în timp ce Primăria din Lovrin a acordat contractul firmei Marrati Construcţii, prin date nereale, deşi oferta acesteia trebuia respinsă. Pentru realizarea unui parc în Lovrin, firma nu a ececutat efectiv nicio lucrare, ci a subcontractat, obţinând un avantaj patrimonial de 16.285 lei.

În comuna Roata de Jos, contractul pentru realizarea unui parc a fost subcontractat firmei Garden Center Grup, care fusese descalificată la licitaţie pentru că preţul cerut era, conform legii, neobişnuit de mic. Inspectorii arată că au indicii că între câştigător, Eurorom Construct, şi acest subcontractant a existat o înţelegere interzisă de Legea concurenţei. Prin această operaţiune, subcontractantul a obţinut în proiect un avantaj patrimonial de 103.916 lei.

În Răscăeţi, Garden Center Grup a subcontractat lucrările pentru spaţii verzi în condiţiile în care Primăria nu a cerut informaţii în acest sens, iar în comuna Ştefan cel Mare contractul pentru scuaruri a fost tot subcontractată de asocierea Proms Concept Group-Smart Development.

O altă concluzie este că, în comuna Corbii Mari, nu au existat autorizaţii de construire şi că, în Piatra Neamţ, Primăria a recepţionat lucrările de la Garden Center Grup fără obiecţii, deşi acestea nu erau executate conform documentaţiei tehnice.

Dste incorecte în fişa de recepţie au fost înscrise şi de Primăria comunei Dragalina, unde, pentru o aparenţă de legalitate a plăţilor, au fost folosite date neadevărate.

Astfel de situaţii au fost identificate şi în comuna Roata de Jos, unde au fost sesizate şi diferenţe între semnăturile aceloraşi persoane, şi comuna Ila.

În aceste condiţii, inspectorii acuză autorităţile locale că au decontat nejustificat cheltuieli, cu păgubirea Fondului de Mediu, în cuantum total de peste 250.000 lei.

Se mai arată că, în Piatra Neamţ, firma Garden Center Grup a declarat o cotă de profit de doar 0,01%, dar prin ascunderea costului real al adaosului practicat, de peste 227%, profitul fiind ascuns în costurile eligibile şi decontat astfel de Administraţia Fondului pentru Mediu, nu din surse proprii ale primăriei, paguba astfel creată fiind de 188.238 lei.

La fel a procedat Garden Center Grup şi în comuna Corbii Mari, cu o pagubă creată Fondului de Mediu de 110.716 lei, ca şi firma Proms Concept Group în comuna Ştefan cel Mare, prin intermediul primăriei care a trasmis datele la Administraţie Fondului de Mediu, cu o pagubă de 54.818 lei.