Un consilier prezidenţial trage semnalul de alarmă: Energia, problema-cheie a economiei post-pandemie

„Este de salutat recenta decizie a Comisiei Europene de adoptare a Actului delegat privind includerea energiei nucleare şi a gazelor naturale în taxonomia europeană. Această decizie este şi rezultatul demersurilor pe care România le-a întreprins, consecvent, la nivelul Consiliului European. Astfel se deschid oportunităţi esenţiale pentru următorii ani, care pot asigura consolidarea securităţii energetice a Uniunii, prin exploatarea înţeleaptă şi echilibrată a surselor comunitare de energie. Este un moment deosebit de important, am putea spune chiar decisiv, pentru implementarea cu celeritate a proiectelor strategice ale României, atât în domeniul gazelor naturale din offshore, cât şi în domeniul energiei nucleare”, scrie pe blogul său Cosmin Marinescu.

Creşterea fără precedent a preţurilor energiei în UE demonstrează că, indiferent de sursele de energie, majoritatea statelor membre se confruntă cu aceeaşi problemă, apreciază Marinescu.

„Perpetuarea crizei energetice actuale poate genera riscul ca multe industrii europene să recurgă la relocări şi la dezvoltarea de noi capacităţi de producţie în afara Uniunii. (...) Dependenţa puternică a UE de importurile de energie s-a menţinut în continuare, în ciuda faptului că, în ultimii 10 ani, producţia de energie din surse regenerabile a crescut continuu la nivelul Uniunii. Dincolo de impactul său inflaţionist, criza energetică actuală se profilează a fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia şi măsurile restrictive aferente acestora”, punctează el.

Potrivit consilierului prezidenţial, în România, creşterea puternică a preţurilor la energie este atât rezultatul factorilor externi, precum creşterea exponenţială a preţului certificatelor de emisii, cât şi al factorilor interni, precum ponderea nefiresc de mare a energiei tranzacţionate pe piaţa spot (PZU).

„La nivel european, modul de rezolvare a crizei preţurilor la energie va prefigura şi viitorul economic al Uniunii. Poate că este momentul unei revizuiri de tip fine-tuning a calendarului european de „înverzire” a economiei sau chiar momentul unei reevaluări a instrumentelor şi mecanismelor prin care alegem să parcurgem drumul asumat al tranziţiei verzi, unul care pare tot mai ambiţios şi provocator – în oglinda vremurilor. Indiferent de scenarii, trebuie să ne asigurăm, totuşi, că de eforturile necesare tranziţiei verzi nu profită tocmai competitorii noştri de pe piaţa mondială, în timp ce nota de plată împovărează cetăţenii şi economiile europene. Devine tot mai evident faptul că, în raport de criza energetică, deciziile de astăzi configurează poziţia UE pe harta competitivităţii globale pentru următoarele decenii”, conchide Marinescu.