Zegrean: Hotărârea Senatului în cazul Şova va putea fi atacată la Curtea Constituţională

Augustin Zegrean a precizat că nu este el abilitat să califice hotărârea Senatului, acum. "Este la latitudinea lor (a senatorilor - n.r.) şi, mai mult decât atât, acea decizie va putea fi atacată la Curtea Constituţională", a spus preşedintele CC.

Întrebat dacă se va ţine cont de prevederile Regulamentului din acel moment sau de Regulamentul modificat ulterior, preşedintele Curţii Constituţionale a răspuns: "Se aplică legea de la momentul adoptării actului".

Despre afirmaţia lui Șerban Nicolae potrivit căreia Curtea Constituţională nu poate obliga Senatul să dea o hotărâre, Zegrean a declarat că, potrivit Constituţiei României, la articolul 147, ultimul alineat se arată că "hotărârile Curţii sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial".

"Nu face nicio distincţie Constituţia că Senatul nu este supus acestei obligaţii", a spus acesta.

Augustin Zegrean s-a referit şi la modificările aduse de Parlament celor două legi de funcţionare, Regulamentul şi Statutul. "Nu are rost să mai discutăm despre asta, au hotărât ei, ieri, asta, că este neconstituţional şi au modificat legea Statutului şi, înainte, Regulamentul", a mai spus Zegrean.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat, miercuri, că Senatul a procedat corect în cazul votului care l-a vizat pe Dan Şova, precizând că "a spune că Senatul a generat un conflict juridic de natură constituţională înseamnă să negi statutul constituţional al Senatului şi al Parlamentului României".

Citeşte şi: Nicolae: Senatul a procedat corect în cazul Şova, nu putea genera un conflict constituţional

Senatorul PSD a arătat că a prezentat în faţa Curţii Constituţionale punctul de vedere al Senatului, pe marginea celor trei sesizări ale PNL, preşedintelui Klaus Iohannis şi CSM, în urma votului în cazul cererii de încuviinţare a arestării preventive a lui Dan Şova.

"Punctul meu de vedere a indicat faptul că exercitarea atribuţiilor sale constituţionale, legale şi regulamentare, să spui că Senatul a generat un conflict juridic de natură constituţională înseamnă să negi statutul constituţional al Senatului şi al Parlamentului României, în ansamblul statului de drept", a spus Nicolae.

Potrivit senatorului PSD, "Senatul a procedat în cazul Şova corect, în acord cu Constituţia, cu legea privind Statutul senatorilor şi deputaţilor şi cu Regulamentul propriu şi atunci nu putea să genereze un conflict juridic de natură constituţională şi nici să blocheze buna funcţionare a unei alte autorităţi publice".

Şerban Nicolae a mai spus că Senatul nu a adoptat o hotărâre de respingere a cererii de încuviiinţare a arestării preventive în cazul Şova "pentru că este o chestiune de domeniul evidenţei".

"Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, nu resping. De altfel, nici la respingerea unei legi, a unei moţiuni, nu există o hotărâre de respingere. Nu poţi să produci efecte printr-un act care nu există", a spus Şerban Nicolae, precizând că actul juridic care consfinţeşte această realitate este votul în sine.

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

Citeşte şi: CC răspunde sesizărilor în cazul Şova: Există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat. În cazul sesizării lui Iohannis nu există conflict

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului", se arată în decizia CC.

Curtea Constituţională precizează în decizie că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.

Decizia CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Senatului.

Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii a fost transmisă Curţii Constituţionale după ce, în 25 martie, Senatul nu a încuviinţat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de avizare a arestării preventive a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat CC cu privire la faptul că Senatul a respins solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova, fără a emite o hotărâre şi după ce majoritatea senatorilor prezenţi, în condiţii de cvorum, au votat pentru aprobarea cererii procurorilor. Din cele 151 de voturi exprimate atunci în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "contra", iar cinci voturi au fost anulate.

"Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare, care nu echivalează cu o hotărâre constituie în fapt un refuz de soluţionare a cererii formulate de ministrul justiţiei cu privire la încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan-Coman Şova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea judecătorească", a scris CSM în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale.

Senatul a invocat articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului "cu votul secret al majorităţii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră". Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

Marţi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat, cu 292 de voturi "pentru" şi un singur vot împotrivă, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel că deciziile şi hotărârile se vor lua cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen. Totodată, potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că "Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi" se modifică, astfel: "Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi".

Citeşte şi: Parlamentul a votat modificarea Statutului, privind majoritatea simplă pentru adoptarea hotărârilor

În sesizare, CSM mai arăta că, potrivit articolului 76 din Constituţie, hotărârile celor două camere ale Parlamentului, ca şi legile ordinare, "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră", în condiţiile în care numărul membrilor prezenţi este de jumătate plus unul din numărul membrilor camerei respective pentru întrunirea cvorumului, prevăzut în articolul 67 din Legea fundamentală. Hotărârile privind regulamentele camerelor, ca şi legile organice, se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei camere.

"Din prevederile articolului 173 din Regulamentul Senatului rezultă că asupra cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării, Senatul hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi, ceea ce înseamnă că asupra unei astfel de cereri Senatul se pronunţă printr-o hotărâre. Cum situaţia cererilor de încuviinţare a reţinerii şi arestării nu se circumscrie ipotezei prevăzute la alin. 1 al art. 76 - neimplicând o hotărâre privind regulamentele camerelor - şi nici vreuneia dintre celelalte situaţii pentru care Constituţia prevede că hotărârile se adoptă cu o majoritate absolută (...), este evident că majoritatea cerută de Constituţie pentru adoptarea hotărârii prin care se încuviinţează reţinerea şi arestarea este cea prevăzută la alin. 2 al art. 76 - votul majorităţii membrilor prezenţi", a argumentat preşedintele CSM Marius Tudose.

El a precizat că CC a constatat, prin Decizia nr. 990/2008, că art. 150, alin. 3, din Regulamentul Senatului, potrivit căruia cererea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul majorităţii senatorilor" contravine articolului 76 alineatul 2 din Constituţie şi, în consecinţă, este neconstituţional.

În acelaşi fel, Regulamentul Senatului prevede, la articolul 173, că această cameră hotărăşte asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi arestării unui membru cu votul majorităţii membrilor săi.

"Senatul României nu a procedat la modificarea dispoziţiilor art. 173 din regulamentul acestei camere, în sensul punerii în acord cu reglementarea constituţională, iar această omisiune este de natură să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească rolul constituţional", se mai arată în sesizarea CSM.

În plus, arată preşedintele CSM, deşi avea această obligaţie, Senatul nu a adoptat, în cazul cererii privindu-l pe Dan Şova, o hotărâre prin care să admită sau să respingă cererea, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator. În acest fel, Senatul ar fi înlăturat exercitarea oricărei căi de atac ori forme de control asupra unei hotărâri.

"Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare, care nu echivalează cu o hotărâre constituie în fapt un refuz de soluţionare a cererii formulate de ministrul justiţiei cu privire la încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan-Coman Şova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea judecătorească", s-a mai arătat în sesizarea CSM.