Cei mai mari mosieri ai Romaniei de azi

Cumva pe nestiute, sta sa apuna o epoca. Cea in care, la adapostul unui partid sau al altuia, latifundiarii de azi se inzestrau cu bucati din trupul in semiparagina al statului, al tuturor si, deci, al nimanui. Acum fiecare isi stie partea, dar mai arunca uneori cite o sprinceana spre mosia celuilalt. Si spun ca vor piata libera, acum cind au, finalmente, resursele in ograda lor.

Astazi fac agricultura. Dar grosul profitului vine nu de pe ogor, ci din fabricile proprii in care isi proceseaza recolta, din insilozarea in depozitele de o importanta aproape strategica pe care le au in proprietate sau din export. S-au inzestrat cu flote de tractoare si de sofisticate combine, au tot mai putina nevoie de stat, caruia au totusi a-i face eternul repros al subventiilor, ori ca sint prea mici, ori ca nu vin la timp. Participa la simpozioane internationale pe teme agricole, ba chiar organizeaza acasa la ei conferinte cu agronomi de la capatul lumii. Mai asteapta vesti de prin tribunale, acolo a ramas deschis un cimp de lupta. Sint mult mai mobili decit micii cultivatori, desi cultiva suprafete uriase, pentru ca sint tehnologizati si au acces la informatii, cultiva mai degraba plante tehnice decit griu sau porumb, exporta tot mai putina materie prima, pentru ca au apucat sa-si construiasca fabrici pentru procesare. Si au un singur dusman comun: seceta.