Cum a preluat România guvernul Boc, ce şi-a propus să facă şi ce a făcut în realitate

Aşa arată tabloul macro pentru cei mai bine de trei ani de guvernare Boc.

Însă, reformele promise şi iniţiate sunt departe de a fi înscrise la categoria "realizări".

Guvernul Boc a încercat să facă reforma pensiilor, însă datele au arătat o creştere a cheltuielilor cu pensiile speciale. Reforma sistemului de pensii a majorat cele 159.000 de pensii speciale ale poliţiştilor, militarilor şi lucrătorilor din serviciile secrete în loc să le reducă, aşa cum şi-a asumat Guvernul. Niciun oficial nu a explicat de ce reforma despre care s-a spus că va aduce economii a ajuns să coste mai mult statul. Consiliul Fiscal - autoritate care sprijină Guvernul în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi a cărui opinie este obligatorie la aprobarea bugetului sau la rectificări - a arătat că aceste pensii au crescut, în medie, cu 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei/lună, efortul suplimentar fiind de 1 mld. lei. Această creştere explică în parte şi adâncirea deficitului fondului de pensii.

În planul asistenţei sociale nu există încă o bază de date centralizată. Agen­ţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale şi Casa de Pensii - nu comunică în niciun fel. Deciziile de restructurare ale guvernului Boc s-au luat de doi ani încoace fără să se ştie exact câţi salariaţi există (şi implicit, de câţi este nevoie în administraţia publică), câţi plătitori de contribuţii sociale şi câţi dintre aceştia lucrează cu contracte de muncă sau chiar câţi şomeri au existat la un moment dat în economie.

Guvernul Boc a încercat şi reforma salarizării. Însă, schimbarea sistemului de salarizare în sistemul public nu a aşezat toate salariile din sistem pe o scară ierarhică. Nu există suficientă transparenţă şi un control al salariilor.

Citeşte mai multe pe www.zf.ro