De ce ne simţim rău când vedem pe cineva răcit. Există un motiv ştiinţific

Sunt persoane care, atunci când stau lângă cineva care strănută sau prezintă simptome de răceală, simte imediat că corpul lor răspunde cu un fior sau cu un sentiment de alertă.

Nu este doar o sugestie. Conform unui studiu recent, este vorba despre un mecanism precis de apărare pe care corpul nostru îl pune în aplicare atunci când întâmpină boli.

Pentru că infecţiile nu îi afectează doar pe cei care le suferă, ci pot declanşa schimbări în organismul şi în comportamentul persoanelor din jurul lor, chiar dacă aceştia nu sunt de fapt bolnavi.

Cum este posibil? Practic, atunci când cineva face o infecţie, sistemul său imunitar intră în acţiune. Este ca o armată gata să respingă invadatorii. Acest răspuns imunitar poate provoca modificări nu numai la locul infecţiei, ci şi în întregul organism.

Teste pe animale gravide

Dar, conform studiului realizat de echipa condusă de dr. Patricia Lopes, profesor de biologie la Universitatea Chapmann (SUA), publicat în revista Functional Ecology, astfel de modificări nu afectează doar persoana bolnavă, ci îi pot afecta şi pe ceilalţi.

Cercetătorii au descoperit, de fapt, prin teste pe animale gravide, modul în care răspunsul imun al mamelor la boli poate influenţa puii. Dar nu numai atât, ei au găsit şi un fenomen similar la oameni.

Corpul nostru încearcă să ne apere, chiar înainte de a intra în contact cu viruşi şi cu bacterii

Motivul este simplu, potrivit dr. Lopes: doar a vedea pe cineva bolnav activează un răspuns preventiv în corpul nostru, care se pregăteşte astfel să facă faţă oricăror ameninţări, chiar înainte de o eventuală contagiune.

Acest lucru se datorează faptului că sistemul nostru imunitar începe să ne apere chiar înainte de a intra în contact cu viruşi şi bacterii. O reacţie bizară, oarecum. Dar şi confirmarea faptului că suntem interconectaţi, iar sănătatea poate fi influenţată şi de percepţia asupra stării de sănătate a celor din jurul nostru.

„Cercetarea noastră ajută la dezvăluirea unui alt aspect al efectelor ascunse ale infecţiilor”, admite Lopes. „În plus, am putut să demonstrăm că atunci când o persoană se îmbolnăveşte, problema nu este doar a sa. De fapt, este o poveste complexă care poate avea un impact asupra sănătăţii şi comportamentului multor altora”.

Cât durează răspunsurile anticipative?

Următorul pas al cercetătorilor va fi să înţelegem cât durează aceste răspunsuri anticipative, ceea ce ne-ar putea ajuta să prevenim bolile, chiar dacă – precizează ei – capacitatea sistemului nostru imunitar de a se activa în prezenţa unei boli nu poate şi nu trebuie să înlocuiască măsuri preventive precum bunele practici de igienă.

Însă a învăţa să recunoaştem semnalele pe care organismul ni le trimite pentru a ne avertiza despre o infecţie care stă la pândă s-ar putea dovedi fundamentală pentru dezvoltarea unor strategii preventive şi terapeutice mai eficiente.

În plus, acest lucru sugerează şi importanţa unei abordări mai holistice a managementului sănătăţii publice.