“Cu ochii pe mine!”. Alina Tănase, directorul medical al Institutului Clinic Fundeni: “În acest an, am făcut 60% din transplanturile făcute în anii anteriori. (...) Sunt enorm de mulţi pacienţi care au nevoie de tratament şi aş zice că vin într-o stare mai gravă în această perioadă”.

Invitaţi miercuri seară la Aleph News, prof. univ. dr. Alina Tănase, medic primar hematolog şi directorul medical al Institutului Clinic Fundeni, dar şi preşedinte al Societăţii Române de Transplant Medular şi actriţa şi cântăreaţa Aylin Cadîr. 

Mai puţine transplanturi în pandemie

În pandemie, numărul transplanturilor efectuate la Institutul Clinic Fundeni a scăzut considerabil. Dacă din 2001 de la primul transplant medular până în prezent, s-au făcut 1.500 de operaţii, acum pacienţii stau mai mult pe lista de aşteptare, pentru că depind şi de măsurile de restricţie impuse de alte state.  Medicul hematolog Alina Tănase, directorul Societăţii Române de Transplant Medular, îţi povesteşte cum s-a ajuns la scăderea numărul de intervenţii:

„În jur de 60% am transplantat anul acesta faţă de ce transplantam anii trecuţi. Ajunsesem, în ultimii ani, să transplantăm în jur de 200 de pacienţi pe an. Anul acesta cred că vom transplanta aproape 60%. Am avut un număr obişnuit de transplanturi în ianuarie şi februarie, după care nu am mai primit celule din străinătate. Toate căile aeriene au fost închise. Noi primim aceste celule compatibile prin căile aeriene, donatorii donează în centrele lor de acasă de la ei şi noi primim doar punga cu celule cu codul de bare. Asta este tot ce ştim, doar că nu au mai venit aceste celule şi am trăit nişte clipe complicate, pentru că pacienţii aşteptau, aveam deja date de transplant. Recomandările internaţionale au fost să aşteptăm să vină celule şi să le îngheţăm, să le punem în azot lichid şi abia după ce le avem să ne apucăm de procedură”.

Internările la Institutul Fundeni au scăzut cu 25%

La Institutul Clinic Fundeni, activitatea medicilor merge înainte indiferent de pandemie. Dacă la alte spitale, numărul internărilor a scăzut considerabil, chiar şi cu 50% faţă de anul trecut, aici lucrurile stau altfel. Alina Tănase îţi explică de conducerea centrul a decis testarea pentru COVID-19 a pacienţilor indiferent de boala pe care o aveau: 

„În Institului Clinic Fundeni, sunt în continuare 8.000 de internări pe lună. Sigur că asta însemană cu 25% mai puţin decât în mod obişnuit. Sunt mii de pacienţi care vin pentru că au boli grave. Alte boli grave decât COVID-ul. Boli care nu pot să aştepte. Sunt enorm de mulţi pacienţi care au nevoie de tratament şi aş zice că vin mai gravi în această perioadă, că aşteaptă mai mult până se hotărăsc să vină la medic, că există această reticenţă a oamenilor de a veni în spital, deşi, în spital, există dezinfectant, există măşti. Eu cred că este mai în siguranţă să vii la spital decât să mergi la o petrecere”.

75.035 de donatori în Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari

Iar cei care au nevoie de un transplant medular îşi aşteaptă rândul pentru operaţia care le poate aduce viaţa la normal, până atunci sunt doar numere pe lista de aşteptare a Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari. Momentan, 27 de bolnavi îşi aşteaptă rândul.  Acum sunt înregistraţi în acest registru doar 75.035 de persoane care ar dona celule stem, un număr infim dacă ne uităm la numărul potenţialilor dontorilor la nivel mondial – 37 de milioane. Directorul Societăţii Române de Transplant Medular susţine că şansele de a găsi un donator compatibil 100% cresc dacă şi numărul celor înscrişi în registru este unul foarte mare.

Mitul celulelor stem

Medicul hematolog Alina Tănase ţi-a explicat de ce celule stem recoltate la naştere nu reprezintă salvarea miraculoasă în cazul unui cancer de sânge. Iată ce îţi spune prof. univ. dr. Alina Tănase:

„Celulele stem recoltate la naştere se depozitează într-o bancă privată. Le poţi folosi pentru copilul nou-născut. Doar că nu este dovedit că poţi folosi aceste celule într-un transplant care să vindece o boala hematologică majoră, tocmai pentru că sunt celulele proprii, nu sunt celule imunologic active care să distrugă boala, în caz că respectivul copil va dezvolta o boală. Pe de altă parte, sunt foarte puţine. Reuşim să recoltăm din coşeritul ombilical puţine celule şi astea pot reface hematopoeza pentru un copil cam de 30 de kg. Asta însemnă că ar trebui să folosim mai multe cordoane sau şi din băncile publice asociate, iar în ultimii trei-cinci ani, toată comunitatea medicală aproape a dus spre minimum aceste transplanturi cu celule din cordon, fiindcă s-a dezvoltat o noua procedură, cea de haplotransplant. Adică puteam folosi celule de la părinţi sau de la copii sau de la fraţi, fără să fie 100% compatibile, adică doar 50% compatibile, ceea ce înseamnă că fiecare dintre noi găsim un apropriat compatibil cu noi. Putem lua celule când ne trebuie, câte ne trebuie, de câte ori ne trebuie. Ceea ce însemană că celulele din cordon nu îşi găsesc utilitatea aşa cum s-a spus”.

Alina Tănase îţi povesteşte şi de ce se teme pentru viaţa pacienţilor care trec printr-un transplant din cauza posibilităţii de a se infecta cu coronavirus. Însă pentru a ne proteja de COVID-19 există un singur antidot – vaccinul. Medicul Alina Tănase susţine că:

„Cred că un vaccin ar fi de foarte mare folos. Nu trebuie, însă, să ne gândim că dacă vaccinul vine mâine se şi rezolvă pandemia. Va trebui să vedem cât este de eficient vaccinul, va trebui să vedem cât timp ne dă imunitate vaccinul şi cum acţionează acest vaccin la populaţia în vârstă care este cea mai afectată de acest lucru. Încă avem foarte multe necunoscute. Cu siguranţă va trebui să învăţăm să trăim cu acest virus şi să ne tratăm pacienţii în condiţiile răspândirii acestui virus. Nu putem să lăsăm pacienţii netrataţi”.

Terapiile celulare, de anul viitor la Institutul Clinic Fundeni

Directorul Societăţii Române de Transplant Medular îţi dă şi o veste bună. De anul viitor pacienţii Institutului Fundeni vor lupta împotriva boli prin terapiile celulare: “Merge în cazurile în care nu mai merge nimic, ai epuizat toate liniile de tratament, iar pacientul are doar evoluţie nefastă. Punând celule lui, suprinzător de la o zi la alta, el scapă de boala, este incredibil. E o revoluţie în tratamentul oncologic”.

Trecem de la performanţa din medicină la ce se întâmplă cu artiştii în această perioadă. Actriţa Teatrului Naţional, Aylin Cadîr, îţi povesteşte cum este să fii actor şi să nu poţi să îţi interpretezi rolul pe scenă în faţa spectatorilor, iar singura legătură cu trupa de la teatru să fie prin intermediul calculatorul.

De la repetiţiile de pe scenă la cele pe ZOOM

Aylin Cadîr îţi explică şi cum au decurs pregătirile pentru piesa de teatru „Incognito” , care a avut premiera luna trecută, cu 40 de oameni în sală. “Pandemia ne-a ajutat atât cât se poate, ne-am mulat cât se poate. Te mulezi, te concentrezi numai pe text, se pierd nişte lucruri, repetăm dar pentru că aveam noi nevoi să înţelegem clar ce jucăm. Când s-a dat drumul ne-am văzut şi fizic, am repetat cu mască”.

Aylin Cadîr: Actoria înseamnă să te tot ridici

Cu experienţă în teatru, în filme, dar şi în seriale, Aylin Cadîr îţi spune câteva sfaturi pe care ar trebui să le urmeze cei care sunt la început de drum în ale actoriei: „Să nu se descurajeze la prima ratare. Actoria asta înseamnă, să te tot ridici, să porneşti mereu cu coloana dreaptă. E un exerciţiu care durează şi o viaţă. Să înveţe mai mult actorie, actoria nu înseamnă doar să joci, trebuie să înveţi până să ajungi acolo”.