Piaţa serviciilor medicale private a urcat la un nivel record - studiu

Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii medicale private a crescut cu 16% faţă de 2019 şi a fost de 312 ori (+31.080%) mai mare decât minimul istoric atins în 2011, atingând valoarea de 2,6 miliarde de lei în 2020.

„Tendinţa de creştere susţinută a acestei pieţe, bazată pe investiţii şi profesionalism se va menţine pe termen mediu. Sistemul public de sănătate ar trebui să urmeze modelele occidentale, mai eficiente şi să înceapă să pună mult mai mult accent pe educaţie şi prevenţie, spre exemplu prin programe naţionale de screening, iar printr-o schemă de finanţare public-privată, pe modelul sistemului de pensii, susţinută şi de fondurile europene, să profite de această oportunitate rară, astfel încât România să-şi reclădească infrastructura sanitară. O abordare proactivă ar trebui să includă existenţa know-how-ului atât în software cât şi din medicină şi să acopere segmentul de new healthcare care este definit în prezent de avansul tehnologiei, al telemedicinei şi al inteligenţei artificiale”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

Piaţa serviciilor medicale private este una dintre puţinele în care numărul de companii a crescut substanţial, cu 9% faţă de 2019 şi cu 125% faţă de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.

Şi forţa de muncă a crescut cu 1,3% faţă de 2019 şi a fost cu 75% peste nivelul din 2011, ajungând la aproape 78 de mii de angajaţi în 2020.

Per ansamblu, top 10 companii care oferă servicii medicale private concentrează aproape 22% din valoarea acestei pieţe pe plan local.

Potrivit ultimelor date de la Eurostat cheltuielile guvernamentale cu sănătatea au fost de aproximativ 12 miliarde de euro în anul pandemiei, situând astfel România pe locul 15 cu 1,1% din totalul Uniunii Europene.

Germania, Franţa şi Italia au fost în vârful clasamentului cu 287, 207 respectiv 130 miliarde de euro, iar ca ponderi 26,7%, 19,3% respectiv 12% din totalul cheltuielilor publice cu sănătatea din UE în 2020. Ca pondere în Produsul Intern Brut însă, datele Eurostat plasează România între ultimele 5 state europene cu doar 5,5% din PIB, departe de Austria, Cehia şi Franţa, toate cele 3 statele având cheltuieli cu sănătatea aproape duble, de peste 9% din PIB în 2020.

Deşi iniţial România şi celelalte state europene au fost prinse pe picior greşit în privinţa dotării cu echipamente de protecţie, numărul de paturi, ventilatoare sau de personal medical, s-au dezvoltat o serie de mecanisme ce pot fi implementate rapid în cazul unor noi evoluţii sanitare similare, concluzionează analiştii KeysFin.