Sănătatea, între utopicul „Avem de toate” şi „Ne ard spitalele”. Radu Ţincu, medic primar terapie intensivă-toxicologie: „Este nevoie de un ministru al sănătăţii care nu trebuie să fie politic pentru că avem o criză sanitară. Reformele cu adevărat eficiente în sănătate sunt nepopulare!”

Radu Ţincu: „Acolo unde clasa politică a fost implicată foarte mult, campania de informare a fost afectată pentru că oamenii nu au încredere în clasa politică”
Radu Ţincu: „Denigrarea medicilor, denigrarea profesorilor, denigrarea Bisericii. Cei trei piloni care sigură valorile într-o societate au fost puşi la zid”
Radu Ţincu: „Nu putem să condamnăm medicii, nu putem să-i punem la zid pe profesori. Pentru că o societate fără valori este o societate care se îndreaptă spre anarhie”
Radu Ţincu: „În momentul în care Biserica a avut un mesaj prea slab, teoriile conspiraţiei au acoperit mesajul. Cred că, în România, era nevoie de o mai mare implicare a Bisericii”
Radu Ţincu: „A existat o politică în ultimii ani de denigrare a unor categorii profesionale care, până la urmă, nu fac altceva decât să destabilizeze societatea”

403 afișări

Imaginea articolului Sănătatea, între utopicul „Avem de toate” şi „Ne ard spitalele”. Radu Ţincu, medic primar terapie intensivă-toxicologie: „Este nevoie de un ministru al sănătăţii care nu trebuie să fie politic pentru că avem o criză sanitară. Reformele cu adevărat eficiente în sănătate sunt nepopulare!”

Sănătatea, între utopicul ”Avem de toate” şi „Ne ard spitalele”. Radu Ţincu, medic primar terapie intensivă-toxicologie: „Este nevoie de un ministru al sănătăţii care nu trebuie să fie politic pentru că avem o criză sanitară. Reformele cu adevărat eficiente în sănătate sunt nepopulare!”

Invitat în emisiunea InSecuritate, dr. Radu Ţincu, medic primar terapie intensivă-toxicologie vorbeşte despre vulnerabilităţile sistemului public de sănătate - accentuate şi de contextul pandemic - mărturisind că adevăratele reformele eficiente în sănătate sunt unele nepopulare. Tocmai de aceea, de vreo 30 de ani, oamenii politici au preferat să rămână, de fiecare dată, la umbra capitalului electoral.

Medicul recunoaşte că problemele existente pe scena politică din România au influenţat în mod direct criza sanitară. Susţine că este nevoie de un ministru al sănătăţii care să nu fie numit în funcţie de interesele politice, ci în funcţie de ce se întâmplă astăzi în sistemul medical din ţara noastră, aflat undeva la graniţa dintre utopicul ,,avem de toate” şi disperarea din cuvintele „ne ard spitalele.”

Dr. Radu Ţincu mărturieşte totodată că, acolo unde politicienii au fost implicaţi în gestionarea pandemiei, campania de informare a avut mari sincope şi multă neîncredere din partea cetăţenilor.

Radu Ţincu: „În principiu, în această criză sanitară, au fost probleme politice foarte mari”

„Ne amintim şi de faptul că, într-o perioadă de un an şi jumătate au fost cinci miniştri ai sănătăţii. Unii şi-au dat demisia, alţii au fost demişi de premier, alţii au plecat prin aplauze furtunoase în plină criză sanitară, deja avem un ministru al sănătăţii demis prin moţiune de cenzură. Toate aceste elemente politice au avut un efect negativ în gestionarea pandemiei.

Pe de o parte, au creat o impresie socială a faptului că pandemia nu este chiar atât de importantă dacă cineva îşi permite să rotească miniştri ai sănătăţii pe rând şi au dezorientat populaţia. Luptele politice, din nou, au creat ideea că, dacă ei au chef de lupte politice, înseamnă că pandemia nu este chiar o prioritate. Şi, nu în ultimul rând, este o problemă de politică sanitară. E nevoie de o politică coerentă.

Radu Ţincu: „Acolo unde clasa politică a fost implicată foarte mult, campania de informare a fost afectată”

„Şi campania, din nou, a fost o greşeală de politică sanitară. S-au concentrat prea mult pe organizare, dar s-au concentrat prea puţin pe informare. Era nevoie de două strategii separate. Cineva să se ocupe să organizeze centrele de vaccinare şi cineva să informeze populaţia. Şi cine trebuia să informeze populaţia? Nu clasa politică! Acolo unde clasa politică a fost implicată foarte mult, campania de informare a fost afectată pentru că oamenii nu au încredere în clasa politică.”

Radu Ţincu: „Dacă vei încerca să implementezi astfel de politici care vizează sănătatea publică, cu siguranţă vei pierde capital electoral”

„În momentul în care ne interesează doar ce se întâmplă cu propria noastră persoană, este evident că punem în pericol sănătatea publică. Din păcate, acest tip de mentalitate a fost şi una care s-a răsfrânt asupra oamenilor politici. Şi vă spun şi de ce sănătatea publică nu a devenit o politică sanitară. Pentru că a lua măsuri de sănătate publică înseamnă măsuri care afectează capitalul electoral.

Reformele cu adevărat eficiente în sănătate sunt nepopulare pentru că ele obligă oamenii să respecte normele sanitare, obligă oamenii să meargă să-şi facă controale periodice, obligă oamenii să aibă asigurări de sănătate. Dacă vei încerca să implementezi astfel de politici care vizează sănătatea publică, cu siguranţă vei pierde capital electoral. Şi, până la urmă, pentru un om politic, cel mai important este capitalul electoral pe termen scurt.”

Radu Ţincu: „Este nevoie de măsuri care să încetinească ritmul, astfel încât pacienţii să poată fi trataţi în spitale”

„Este nevoie de măsuri care să limiteze transmiterea virusului în comunitate. Este nevoie de măsuri care să încetinească ritmul, astfel încât pacienţii să poată fi trataţi în spitale. Însă, din nou, aceste măsuri sunt ... nepopulare. Trebuie să-i controlezi pe oameni şi să le spui că trebuie să respecte măsurile sanitare, iar dacă nu le respectă trebuie să îi amendezi.

Trebuie să implementezi anumite măsuri de restricţie în anumite zone unde incidenţa este foarte mare, iar spitalele nu mai au capacitatea de a prelua bolnavii. Însă, pentru acest tip de măsuri este nevoie de un guvern care să nu fie interimar. Multe dintre aceste măsuri restrictive nu pot fi luate de acest Guvern, prin faptul că nu există posibilitatea unor Ordonanţe de Urgenţă. Pe de altă parte, este nevoie de un ministru al sănătăţii care, de această dată, nu trebuie să fie politic, pentru că avem o criză sanitară.”

Radu Ţincu: „Biserica ar fi trebuit să fie mult mai prezentă, să le explice acestor oameni că boala există”

Interlocutorul lui Bogdan Nicolae atinge şi un subiect care pare să fi împărţit oamenii în tabere pe reţelele de socializare în ceea ce priveşte vaccinarea. Mărturiseşte că, în tot acest peisaj conspirativ-mistic, Biserica Ortodoxă Română ar fi trebuit să aibă aibă un mesaj mai puternic care să dezmintă aceste teorii ale conspiraţiei.

„În această zonă est-europeană, una dintre teoriile conspiraţiei în legătură cu Covid-19 este una mistică şi mistico-religioasă. Oamenii cred că această boală are legătură cu Sfânta Scriptură şi sigur vaccinul reprezintă o armă a diavolului. Mulţi dintre ei au apelat la tot felul de remedii naturale, crezând că aceste remedii cu puteri supranaturale îi vor ajuta fie să se protejeze, fie să se vindece.

Cred că în România era nevoie de o mai mare implicare a Bisericii. Cred că Biserica ar fi trebuit să fie mult mai prezentă, să le explice acestor oameni că boala există şi să le explice că sistemul de sănătate, doctorii nu fac decât să lucreze pentru sănătatea lor, nu împotriva sănătăţii lor. În momentul în care Biserica a avut un mesaj prea slab, teoriile conspiraţiei au acoperit mesajul”, conchide dr. Radu Ţincu, medic primar terapie intensivă-toxicologie.

Radu Ţincu: „Cei trei piloni care sigură valorile într-o societate au fost puşi la zid”

„A existat o politică în ultimii ani de denigrare a unor categorii profesionale care, până la urmă, nu fac altceva decât să destabilizeze societatea. Denigrarea medicilor, denigrarea profesorilor, denigrarea Bisericii. Cei trei piloni care sigură valorile într-o societate au fost puşi la zid. Şi, o dată cu punerea la zid a acestor piloni, evident că s-a realizat şi un transfer de neîncredere. Pe de altă parte, sistemul sanitar din România – ca infrastructură – are nişte probleme serioase. E un sistem vechi, un sistem care, în multe locuri, nu mai poate fi reformat. E nevoie de reconstrucţie.

M-am săturat şi plictisit să aud la fiecare discurs inaugural miniştrii care încep reforma. Trebuie să li se spună că unele dintre spitale nu mai pot fi reformate pentru că sunt atât de vechi, încât nu mai au cum să creeze circuite funcţionale care să fie viabile astăzi. Şi, atunci, această infrastructură a sistemului sanitar care sigur creează sincope a fost asimilată şi cu corpul medical, corpul medical neavând aceste deficienţe. Sigur că avem deficienţe prin faptul că lucrăm în acest sistem care are anumite limite. Noi am încercat în aceşti ani de zile să creştem, cât s-a putut de mult, calitatea actului medical. Însă această percepţie generală, cum că spitalele sunt vechi şi medicii sunt slabi, este greşită.”

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria sanatate

Citește pe alephnews.ro: Specialiștii britanici au realizat un plan alimentar pentru ultimele zile din an. Cum rămâi fresh până în 2025?

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: radu ţincu,; insecuritate,; bogdan niculae

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.