Alina Bica ar fi primit mita de 17.500 de euro la ea acasă. Simu a declarat la DNA că Şerban Pop i-a cerut mită 1,5 milioane euro - referat procurori

Procurorii arată în referat că, potrivit declaraţiei date de denunţător, Ionuţ Mihăilescu, Bica i-ar fi solicitat să îl contacteze pe fostul şef al ANAF Şerban Pop, care "îi dăduse în prealabil acesteia un mesaj telefonic de salut în legătură cu dosarul numitului Simu Horia".

"Conform probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale este cert că primirea sumei de 17.500 euro de către numita Bica Alina Mihaela a fost realizată la data de 8.11.2014, când Mihăilescu Ionuţ Florentin s-a întâlnit cu Bica Alina Mihaela la locuinţa acesteia şi i-a remis banii", scriu procurorii anticorupţie.

Potrivit acestora, din convorbirile telefonice interceptate reiese că în 8 noiembrie 2014 Alina Bica şi Ionuţ Mihăilescu au avut mai multe discuţii telefonice pe tema banilor, iar acestea au fost urmate de deplasarea lui Mihăilescu la locuinţa acesteia, unde i-ar fi dat banii.

Conform procurorilor anticorupţie, fostul şef al ANAF Şerban Pop ar fi primit suma de 230.000 de euro de la Horia Simu, pentru a-i da altor persoane în vederea soluţionării favorabile omului de afaceri a unui dosar DIICOT, sumă din care Alina Bica ar fi primit 17.500 de euro.

• DNA: Bica a făcut presiuni pentru clasarea dosarului lui Simu sub pretextul unui control al IJ

Fosta şefă a DIICOT a făcut presiuni pentru clasarea dosarului omului de afaceri Horia Simu sub pretextul unui control al Inspecţiei Judiciare (IJ) care viza dosarele vechi nesoluţionate, deşi acest lucru nu era real, potrivit referatului cu propunerea de arestare preventivă a Alinei Bica.

Procurorii anticorupţie arată în referat că, în iunie 2014, Alina Bica ar fi ridicat tonul la procurorul DIICOT Marius Voineag, cel ce instrumenta dosarul Cuprom, şi i-ar fi cerut să îl claseze pe motiv că speţa ar fi intrat în atenţia Inspecţiei Judiciare sub aspectul duratei nerezonabile de soluţionare.

"După câteva zile, la sfârşitul lunii iunie 2014 numita Bica Alina Mihaela a efectuat din nou demersuri şi acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu, respectiv i-a atras atenţia asupra dosarului Cuprom care este vechi şi pe un ton ridicat i-a solicitat să soluţioneze dosarul deoarece DIICOT este sub monitorizarea Inspecţiei Judiciare pe dosare vechi, iar aceste demersuri au determinat redistribuirea dosarului şi clasarea în data de 9 iulie 2014 ", se arată în referatul procurorilor.

În documentul citat se precizează că magistratul Marius Voineag i-ar fi explicat Alinei Bica că în dosar sunt administrate probe ce pot face posibilă finalizarea cauzei cu rechizitoriu, dar că este blocat pe moment de activităţi operative în derulare, precum şi de comisii rogatorii strict necesare cazului.

Mai mult, Bica i-ar fi reproşat magistratului că că dacă nu este capabil să soluţioneze urgent cazul nu este demn de funcţia sa în DIICOT, susţin anchetatorii în referat.

Potrivit documentului citat, în urma verificărilor efectuate de procurorii anticorupţie s-a constatat că, în anul 2014, Inspecţia Judiciară nu efectua niciun control la DIICOT care să vizeze dosarele vechi nesoluţionate.

"În plus, nici un control şi nicio monitorizare nu justifică şi nu oferă legitimitate unei soluţii dispusă într-un dosar contrar probelor administrate. Astfel, aceasta a urmărit, în realitate, exclusiv impunerea unei soluţii de clasare şi aceasta poate fi singura interpretare rezonabilă a dispoziţiei sale dată procurorului Voineag: dă soluţie( nu contează probele administrate s.n ) sau lasă dosarul altuia ( dacă nu dai soluţie indiferent de probe nu eşti procuror DIICOT s.n )", susţin procurorii DNA în documentul citat.

Procurorul DIICOT Marius Voineag a dat o declaraţie la DNA în care relatează în detaliu contrele avute cu fosta sa şefă, depoziţia acestuia fiind prezentată de anchetatori în referatul cu propunerea arestării Alinei Bica.

Potrivit magistraţilor anticorupţie, în cele din urmă, procurorul care instrumenta dosarul Cuprom a cerut redistribuirea cauzei şi a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu presiunile exercitate de fosta şefă DIICOT.

Ulterior, dosarul a fost distribuit procurorului Cătălin Purcărin, care a dispus clasarea în 9 iulie 2014.

Procurorul care a dat soluţia în dosarul Cuprom a declarat la DNA că nu a analizat probele deja administrate şi nu a verificat stadiul acestora, precizând că a dat soluţia de clasare "deoarece s-a pus problema să scoatem cauzele vechi, căci urma să aibă loc un control al Inspecţiei Judiciare".

"Elocvent este şi faptul că acelaşi procuror Purcărin Cătălin a mai dispus anterior în 2011, 2012 soluţie de netrimitere în judecată faţă de Simu Horia în acest dosar şi care a fost infirmată, de altfel şi după soluţionarea prin clasare din 2014 s-a dispus redeschiderea urmăririi penale de către instanţa de judecată", se arată în referat.

Anchetatorii notează şi că  ”primirea sumei de 17.500 euro de către numita Bica Alina Mihaela la data de 8 noiembrie 2014 are relevanţă penală sub aspectul laturii obiective a infracţiunii de luare de mită, deoarece din probele administrate până în acest moment rezultă că, numita Bica Alina Mihaela, prealabil primirii sumei de 17.500 euro a fost de acord cu cererea complicelui mituitorului şi a acceptat să-l sprijine pe Horia Simu pentru clasarea dosarului”.

În acest context, notează anchetatorii DNA, ”urmare demersurilor complicelui mituitorului Pop Şerban, numita Bica Alina Mihaela a efectuat acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu şi a determinat clasarea”.

• Simu a declarat la DNA că Şerban Pop i-a cerut mită 1,5 milioane euro

Procurorii DNA redau în referatul cu propunere de arestare preventivă a Alinei Bica şi a lui Şerban Pop, acuzaţi de luare de mită şi respectiv complicitate la dare de mită, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar instrumentat de DIICOT al omului de afaceri Horia Simu, declaraţia acestuia din urmă.

Horia Simu a declarat, în calitate de suspect, în 19 august, că, după ancheta iniţială din 2010 - 2011, când s-a dispus neînceperea urmăririi penale, dosarul său la DIICOT a fost redeschis în 2012 - 2013.

Ulterior, fostul şef al ANAF Şerban Pop ar fi venit la el, spunându-i că este emisarul cuiva, că ştie că are probleme şi că este aproape de o arestare. Pop i-ar fi promis că se va interesa să vadă ce se poate face, iar după două săptămâni a revenit şi i-ar fi spus că există o soluţie sugerată de conducerea DIICOT "contra unui comision de 1,5 milioane euro ca să rezolve problema", a mai declarat Simu, potrivit referatului.

Pop i-ar mai fi spus omului de afaceri că el nu va opri nimic din suma de 1,5 milioane de euro, bani "destinaţi exclusiv persoanelor care rezolvă acel dosar şi care au calitatea şi abilitatea de a pronunţa o soluţie care să-l lase în libertate".

"După o lună jumătate (Pop, n.r.) a revenit şi i-a cerut insistent să remită suma de bani…practic l-a somat să dea suma respectivă, fără nicio negociere, dar pentru că Simu Horia nu a dat un răspuns nici că este de acord, nici că nu este de acord…Pop Şerban i-a precizat că dacă nu e de acord să dea suma de 1,5 milioane euro, va fi arestat şi urmărirea penală se va extinde şi asupra soţiei sale. Cum nu şi-a implicat niciodată soţia în afaceri, de teamă şi-a dat acordul remiterii sumei de bani în următoarele trei luni aşa cum precizase Pop Şerban, însă fără a stabili modalitatea de remitere şi forma sub care urma să ajungă la destinatari acea sumă şi deşi nu dispunea de respectiva sumă de bani a acceptat pentru a mai câştiga timp… iar în cele trei luni convenite Pop Şerban a rărit vizitele, dar şi-a menţinut interesul pentru a vedea dacă este pregătit cu banii, apoi după cele 3 luni vizitele lui Pop Şerban au început tot mai des şi tot mai presant, precizându-i că oamenii la care a apelat sunt extrem de periculoşi şi extrem de puternici şi i-a adus vestea că s-a dat soluţie de clasare în acel dosar, dar i-a spus că respectiva soluţie de clasare poate fi redeschisă…iar urgenţa şi necesitatea achitării datoriei i-a transmis-o şi prin intermediul martorei Dumitru Camelia, director economic la Cuprom, firma sa", notează procurorii din declaraţia lui Simu.

Simu le-a mai spus anchetatorilor că i-a oferit lui Pop tablouri, bijuterii, utilaje pentru ca, la rândul său să le remită drept recompensă celor care au dat soluţia de clasare, însă fostul şef al ANAF nu a acceptat, ci a susţinut că persoanele în cauză doresc bani cash sau transfer bancar către el sau una din firmele pe care el le deţine.

"Mai mult, în vara anului 2014 Pop Şerban i-a spus că ar fi plătit pentru el 1 milion de euro, iar acesta a fost momentul în care a considerat că seriozitatea ameninţărilor nu este reală, câtă vreme nu avea o relaţie apropiată, aşa încât Pop să avanseze pentru el o asemenea sumă…aşa fiind, după această perioadă Simu Horia a fost de acord să semneze un contract de asistenţă juridică între Pop Savin şi Asociaţii şi firma sa pentru suma de 4.000 - 5.000 euro pe lună pentru a putea în acest mod să facă rost de suma pretinsă de Pop, care a susţinut că a plătit 1 milion euo, iar în perioada august - octombrie 2014 i-a remis în jur de 150.000 euro prin intermediul numitei Dumitru Camelia", se mai arată în referat.

Procurorii mai notează că martora Camelia Dumitru, audiată pe 14 şi 19 august, a declarat că Şerab Pop i-a solicitat lui Simu o sumă cuprinsă între 1,5 - 2 milioane euro pentru rezolvarea problemei juridice, şi a insistat chiar şi pe lângă ea că banii trebuie remişi, iar Simu i-a oferit tablouri şi bijuterii lui Pop în contul sumei, dar nu ştie dacă oferta s-a materializat. Dumitru a mai spus că ulterior simu a trimis-o cu un plic cu 150.000 euro pe care l-a dus şi i l-a dat personal lui Pop la biroul acestuia.

"Dacă în ceea ce priveşte suma de 1,5 milioane euro, declaraţia numitului Simu Horia şi a martorei Dumitru Camelia sunt singulare, dovada faptului că mituitorul Simu Horia a fost de acord, să remită suma de aproximativ 230.000 euro pentru clasarea dosarului în care era cercetat şi dovada faptului că modalitatea de rezolvare a rămas în sarcina complicelui Pop Şerban, rezultă explicit din probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor", arată procurorii în referat.

DNA a anunţat, marţi, într-un comunicat de presă, că a dispus începerea acţiunii penale şi reţinerea, pentru 24 de ore, a Alinei Bica, pentru luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu, şi a lui Şerban Pop, acuzat de complicitate la dare de mită.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistenţă juridică încheiate cu firmele acestuia din urmă şi suma de 150.000 euro cash), pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ca să soluţioneaze, într-o manieră favorabilă lui Simu, un dosar în care omul de afaceri era urmărit penal.

Simu i-ar fi dat lui Pop banii în tranşe, pe parcursul a opt luni, pentru ca acesta să folosească suma în scopul menţionat mai sus, precizează procurorii DNA.

Pop i-ar fi dat 20.000 de euro consilierului Alinei Bica, Ionuţ Mihăilescu, denunţător în cauză, din care şefa DIICOT ar fi primit 17.500 de euro.

DNA arată că, la data de 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, a primit, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Şerban Pop.

În schimbul banilor primiţi, Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz şi a făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a acţionat fără vinovăţie), în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în cauza în care se desfăşurau acte de urmărire penală faţă de Horia Simu, lucru care s-a şi întâmplat ulterior, mai arată DNA.

Alina Bica este judecată în prezent în două dosare de corupţie, în care a fost arestată timp de cinci luni.

În dosarul "Bica 1", fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de "Bica 2". Această cauză a fost disjunsă din prima.
În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.
Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului "Bica 2".

Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 - 21 aprilie 2015.

Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.

Şerban Pop este judecat în dosarul de şantaj al directorului general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Acesta a fost acuzat că l-a şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, respectiv că va face public contractul pentru drepturile de televizare a meciurilor din Liga I, dacă RCS&RDS nu va încheia un contract cu Antena Group.

În acest dosar, pe 1 octombrie 2013, Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru şantaj, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia, pentru complicitate la această infracţiune, iar Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, pentru folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Omul de afaceri Horia Simu, foştii deputaţi Marko Attila şi Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, alături de alte cinci persoane, în dosarul privind despăgubirea ilegală aprobată de ANRP pentru un teren de peste 97.000 metri pătraţi, la un preţ supraevaluat cu aproape 70 milioane de euro.

Simu este acuzat că, în perioada 2006 - 15 ianuarie 2008, a sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil a mai multor înscrisuri, printre care o adeverinţă medicală şi o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului, potrivit procurorilor.

În baza raportului întocmit de expertul evaluator, membrii Comisiei ANRP au aprobat despăgubirea ilegală a lui Horia Simu, pentru terenul de peste 97.000 de metri, cu 128.276.015 de euro (1.315, 53 euro/mp), echivalentul a 466.770.763 de lei, prin supraevaluarea acestuia cu 69.897.373 de euro, echivalentul a 254.458.830 de lei.

"Prin acţiunile sau inacţiunile lor conştiente, inculpaţii au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei, şi la obţinerea unor foloase necuvenite în aceleaşi cuantum de către inculpatul Simu Horia", potrivit rechizitoriului.