Alistar şi-a retras recursul la ICCJ pentru că decizia Curţii de Apel Bucureşti îi era favorabilă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în discuţie, vineri, acţiunea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) privindu-l pe Victor Alistar, care se referea la raporturile de serviciu.

Instanţa supremă a analizat recursul împotriva deciziei din 5 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - care a respins cererea agenţiei de anulare a actelor administrative emise de către preşedintele instituţiei vizând aprobarea cererilor de suspendare, respectiv de prelungire a suspendării raportului de serviciu în cazul lui Victor Alistar.

La şedinţa de vineri, Victor Alistar şi-a retras plângerea formulată în procesul cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Agenţia Naţională de Integritate, ca pârâtă.

Astfel, ICCJ a luat act de cererea lui Alistar şi a respins recursul lui ANFP.

În 5 octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respis cererea ANFP de anulare a ordinelor nr. 328/05.02.2004, nr. 136/07.02.2005, nr. 917/06.02.2006, nr. 463/22.01.2008, nr. 43/2005, nr. 402/2005 şi nr. 8377/2006, emise de preşedintele agenţiei, pe motiv că solicitarea a fost tardiv formulată.

Totodată, instanţa a luat atunci act de renunţarea ANFP la judecarea cererii de anulare a menţiunilor făcute în cartea de muncă a lui Victor Alistar în perioada 2004-2009.

În final, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au obligat Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici să îi plătească lui Alistar 3.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia a fost contestată de ANFP, în ianuarie 2012, la instanţa supremă.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) informa că Victor Alistar s-a aflat, în perioada 12 octombrie 2001 - 1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, fiind atât angajat al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cât şi director executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă şi avocat definitiv. Actul ANI nu a fost constestat, astfel că a rămas irevocabil.

Astfel, lui Victor Alistar i s-a aplicat sancţiunea de decădere din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani, de la data rămânerii definitive a actului de constatare, respectiv până la data de 7 august 2012.

Ca urmare a rămânerii definitive a stării de incompatibilitate a lui Alistar, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a cerut Curţii de Apel Bucureşti, în octombrie 2009, anularea actelor administrative emise de către preşedintele ANFP în vederea aprobării cererilor de suspendare, respectiv de prelungire a suspendării raportului de serviciu în cazul lui Victor Alistar, precum şi pentru anularea menţiunilor din cartea de muncă a acestuia, pentru perioada 2004-2009.

Acţiunea ANFP a fost respinsă întrucât a fost introdusă târziu. Curtea de Apel Bucureşti a luat act de renunţarea reclamantei ANFP la judecarea capătului de cerere având ca obiect anularea menţiunilor efectuate în carnetul de muncă al pârâtului Alistar Teodor Victor în perioada 2004-2009.

Prin hotărârea de vineri, ICCJ a menţinut decizia CAB, astfel că Alistar a câştigat acest proces cu ANFP, iar anularea ordinelor agenţiei nu pot fi aplicate, însă consecinţele juridice ale actului ANI, respectiv interdicţia de 3 ani, rămân valabile.

Asta pentru că instanţa Curţii de Apel Bucureşti respinsese, printr-o încheiere din 22 iunie 2011, excepţia de nelegalitate cu privire la actul de constatare din data de 20 iulie 2009, emis de ANFP şi invocat de Victor Alistar, iar instanţa supremă a menţinut acest aspect.

După ce Curtea de Apel Bucureşti a decis respingerea acţiunii ANFP pentru că a fost depusă târziu la instanţă, Alistar a anunţat că a făcut recurs, întrucât avea termen cinci zile. Ulterior, CAB şi-a motivat decizia, pe care Alistar o consideră favorabilă, întrucât judecătorii susţin că "actul nu are caracterul unui act administrativ definitiv, ci că reprezintă un act aflat încă în procedura de control nefinalizată de ANI, care nu poate produce efecte juridice, şi că nu poate fi atacat în faţa instanţei de contencios administrativ până când cercetarea ANI nu se finalizează pe baza măsurilor dispuse la paginile 19 şi 20 din actul de constatare".

Totuşi, CAB a menţinut legalitatea actului.

Chiar în motivarea recursului înaintat la ICCJ Alistar spune că deşi CAB a criticat actului ANI, instanţa nu l-a înlăturat.

Vineri, Alistar şi-a retras recursul.

În opinia lui Victor Alistar, prin hotărârea dată vineri, ICCJ a stabilit că suspendarea la cererea sa din funcţia publică de la ANFP pentru a putea lucra la Transparency International Romania, a fost făcută prin acte administrative care rămân valabile şi legale, care nu mai pot fi anulate după ce suspendarea s-a consumat. "Astfel în condiţiile în care suspendarea la cerere rămâne valabilă nu se poate discuta de existenţa unei incompatibilităţi, în condiţia inexistenţei unui cumul de funcţii", arată Alistar.

Victor Alistar fusese propus ministru delegat pentru strategii guvernamentale, însă premierul Victor Ponta a anunţat ulterior că acesta nu va face parte din miniştrii pe care îi va propune în Parlament şi nici nu face altă nominalizare.

Nominalizarea lui Alistar a fost criticată de PDL, iar ANI arăta că acesta are interdicţie de a ocupa funcţii publice timp de trei ani, până în 7 august 2012, ca urmare a actului de constatare a incompatibilităţii sale, rămas definitiv în august 2009.