AMR: Separaţia puterilor în stat nu mai priveşte puterea judecătorească

"Pare un paradox a se mai vorbi astăzi despre puterea judecătorească în România şi despre statutul magistratului român, din moment ce politica oficială a statului vizează în mod direct transformarea magistratului în funcţionar public şi puterea judecătorească într-o structură de serviciu public administrativ-jurisdicţională, disimulat subordonată executivului şi oricui, cu toate că independenţa justiţiei a fost formal proclamată constituţional, drept o valoare fundamentală şi perenă a poporului român, exclus a fi vreodată revizuită, alături de caracterul naţional, independent unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, pluralismul politic şi limba oficială", se arată în debutul documentului Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), semnat de preşedintele Mona Pivniceru.

Asociaţia profesională susţine că s-a accentuat războiul public dus de Preşedinţie împotriva puterii judecătoreşti "abil translată spre Executiv într-o îndârjire destructivă de sistem".

"Nu mai există criză economică şi nici vreo altă problemă care să atragă atenţia asupra calităţii guvernării. Există doar magistraţi care trebuie să plătească îndrăzneala de a-şi fi cerut în justiţie drepturile încălcate şi de a fi pronunţat soluţii dezagreate, ridicând neaşteptat chestiunea suprimării independenţei, astfel relevate", se mai arată în documentul citat.

De asemenea, magistraţii critică faptul că procesele sunt comentate în media chiar în timpul derulării, cu numeroase acuzaţii de corupţie sau incompetenţă, prin interpretarea negativă a faptelor, şi chiar sugerându-se sentinţe.

"Oricine este judecător şi se poate pronunţa în orice cauză, orice judecată efectuată de judecător devine doar un element de contestaţie publică, substituindu-se raţionamentului judiciar, aprecierea politicienilor sau a oricui, transcede emiterea de judecăţi de valoare, spre a impune soluţii, ori a le contesta pe cele deja pronunţate, neinteresând dacă procesul este în curs de derulare şi legea impune păstrarea de rezerve până la finalizarea lui sau că hotărârea judecătorească a intrat deja în puterea lucrului judecat", mai spun magistraţii din AMR.

Asociaţia magistraţilor reclamă şi faptul că judecătorul este acuzat public de corupţie ori incompetenţă după modelul ministerial ori prezidenţial, munca sa este ridiculizată, hotărârile judecătoreşti devenind obiect de batjocură publică, iar "nici un magistrat nu se mai poate adăposti îndărătul vieţii sale private, grosier intruzionate".

Magistraţii critică şi faptul că nu a existat preocupare pentru evaluarea sistemului judiciar, care este în reformă de 20 de ani, cât şi faptul că legislaţia a atras condamnări numeroase pentru legislaţia deficitară la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

O altă problemă se referă la lispa de interese faţă de încărcătura de lucru a celor care lucrează în sistem, spre exemplu, un judecător poate intra cu 80 ori 100 dosare pe şedinţă, "situaţie care sfidează respectul elementar faţă de dreptul litigios al justiţiabilului ori dacă citaţiile se trimit pe datorie şi prin bunăvoinţa serviciului poştal sau dacă instanţe întregi sunt somate în vederea evacuării lor".

"Pe bună dreptate nu putem vorbi de o putere judecătorească comparabilă în vreun fel cu celelalte puteri în stat", se sublinează în petiţie.

Magistraţii critică şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), arătând că încalcă legea pentru a oferi acţiune şi soluţii extreme, sacrificând în proceduri nelegale magistraţii pentru a da satisfacţie opiniei publice".