ANALIZĂ - Alegeri parlamentare în Cluj: Nouă politicieni vor un nou mandat. Mihail Hărdău nu mai candidează, fiind impus Papahagi

Liste finale şi nu prea

Dacă UDMR Cluj şi-a finalizat listele de candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor, iar la ARD mai este o candidatură sub semnul întrebării, lucrurile sunt mai complicate în USL Cluj, unde PSD şi PNL îşi dispută un colegiu de la Camera Deputaţilor, iar social-democraţii nu găsesc un candidat pentru un colegiu de Senat.

Decizia finală în cazul candidaţilor USL Cluj va fi luată cel mai târziu marţi, în condiţiile în care miercuri are loc lansarea candidaţilor Uniunii la Bucureşti.

La USL se ştie că vor candida în mod sigur actualii parlamentari - deputaţii Cornel Itu şi Mircia Giurgiu şi senatorul Alexandru Cordoş, din partea PSD, senatorul Şerban Rădulescu, reprezentând PC, şi senatorul Marius Nicoară (PNL).

Totodată, pentru prima oară candidează Irimie Popa (PSD), şi Vasile Grumaz, Elena Uioreanu, Mihai Szeplekan, Adrian Oros sau Mihnea Iuoraş, de la PNL, în timp ce Ioan Petran (PNL) şi Ilarie Ivan (PSD) au mai avut astfel de tentative la alegerile precedente.

La PDL s-au înscris în cursa electorală deputaţii Daniel Buda, Petru Călian şi Adrian Gurzău. Totodată, figurează pe listă Adrian Papahagi, Mihaela Suciu, Rareş Rusu, Mircea Irimie, Alexandru Coroian, Gabriela Leş, Alin Tişe, Ramon Moldoveanu, Ovidiu Călin şi Cristian Haiduc - toţi fiind la prima candidatură. Pe lista ARD mai este vehiculat numele lui Ioan Roman, preot ortodox.

În ceea ce priveşte UDMR, dintre actualii parlamentari doar deputatul Mate Andras va candida pentru un nou mandat, ceilalţi candidaţi fiind: Olah Emese, Peter Istvan, Csoma Botond, Kinizsi Zoltan, Torok Balint, Szasz Ştefan Rudolf, Hegedus Csilla, Balogh Andras, Okos Rigo Denes, Eckstein Kovacs Peter, Laszlo Attila, Lorinczi Zoltan şi Vakar Istvan.

Faţă în faţă în lupta pentru Camera Deputaţilor şi Senat

În Colegiul nr. 1 Cluj-Napoca va candida actualul deputat Mircia Giurgiu (PSD) împotriva lui Adrian Papahagi (PDL) şi Olah Emese (UDMR).

În Colegiul nr. 2 Cluj-Napoca, actualul deputat PDL Daniel Buda se va bate pentru un nou mandat cu Peter Istvan de la UDMR şi cu Adrian Oros (PNL).

Bătălia în Colegiul nr. 3 Cluj-Napoca îi pune faţă în faţă pe deputatul Petru Călian (PDL) şi pe Aurelia Cristea (PSD) sau Ioan Pertran (PNL). Din partea UDMR va candida Csoma Botond.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Alegerile din 9 decembrie - între calculul electoral şi loteria redistribuirilor

În Colegiul nr. 4 Cluj-Napoca, lupta electorală se va da între actualul deputat PDL Adrian Gurzău, Irimie Popa de la PSD şi Kinizsi Zoltan (UDMR).

În Colegiul nr. 5, zona Gherla, ar putea candida preotul Ioan Roman (PNŢCD), pe lista ARD, împotriva lui Mihai Szeplekan (PNL) şi Torok Balint, de la UDMR.

Colegiul nr. 6, zona Dej, este râvnit de actualul deputat PSD Cornel Itu, de Mihaela Suciu (PDL) şi de Szasz Stefan Rudolf (UDMR), în timp ce în Colegiul nr. 7, zona Câmpia Turzii, se vor confrunta Rareş Rusu (PDL), Hegedus Csilla (UDMR) şi Ilarie Ivan (PSD).

În Colegiul nr. 8, zona Turda, vor candida Mircea Irimie (PDL), Balogh Andras (UDMR) şi Vasile Grumaz (PNL), iar în Colegiul nr. 9, zona de munte, vor candida Elena Uioreanu (PNL), Alexandru Coroian (PDL) şi Okos Rigo Denes (UDMR).

Ultimul Colegiu pentru Camera Deputaţilor, nr. 10, din zona Huedin, îi va pune faţă în faţă pe actualul deputat Mate Andras (UDMR), pe Gabriela Leş de la PDL şi pe Mihnea Iuoraş (PNL).

În ceea ce priveşte Senatul, în Colegiul nr. 1 din Cluj-Napoca vor candida Alin Tişe (PDL) şi Eckstein Kovacs Peter (UDMR), USL urmând să îşi desemneze un candidat din partea PSD.

În Colegiul nr. 2 Cluj-Napoca lupta electorală se va da între actualul senator PC Şerban Rădulescu, Laszlo Attila (UDMR) şi, probabil, Ovidiu Călin (PDL).

În Colegiul nr. 3, senatorul PNL Marius Nicoară va candida pentru un nou mandat împotriva lui Lorinczi Zoltan (UDMR) şi Ramon Moldoveanu (PDL), în timp ce în Colegiul nr. 4 se vor confrunta actualul senator PSD Alexandru Cordoş, Cristian Haiduc (PDL) şi Vakar Istvan (UDMR).

Mircia Giurgiu, trecut de la PRM la PDL, vrea al treilea mandat de deputat, candidând acum din partea PSD

Deputatul Mircia Giurgiu (PSD) este campionul iniţiativelor legislative la nivel judeţean, având în actuala legislatură peste 400 de proiecte de legi depuse, din care 43 au fost adoptate, precum şi 1.369 de întrebări şi interpelări.

Giurgiu candidează pentru al treilea mandat pe lista PSD, după ce a intrat în Camera Deputaţilor prima dată pe listele PRM, în 2004, şi apoi din partea PDL, în urmă cu patru ani. Giurgiu a fost exclus din PDL în 2011 penru că a votat împotriva tăierii pensiilor şi a unor indemnizaţii sociale şi a activat ca independent, iar la începutul lunii octombrie s-a înscris în PSD.

Conform declaraţiei sale de avere, la începutul mandatului avea depozite bancare în sumă de 195.000 de lei, iar în 2012, la final de mandat, suma a crescut la 342.500 de lei.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Parlamentarii au, la final de mandat, peste 100 de milioane de euro datorii

Mircia Giurgiu consideră că activitatea sa parlamentară este cea mai bună carte de vizită care îl recomandă pentru un nou mandat.

"Ceea ce am făcut în mandatul care se încheie, iniţiativele legislative depuse şi aprobate, activitatea mea parlamentară, audienţele săptămânale pe care le ţin şi la care participă peste 60 de persoane, implicarea în problemele locale, cum a fost protestul faţă de construirea unui crematoriu uman, şi în cele sindicale, mă recomandă pentru un nou mandat. Plus faptul că am votat împotriva tăierilor de pensii şi indemnizaţii pentru mame şi, deşi eram membru al unui partid la putere - PDL, am preferat să fiu exclus şi am intrat în opoziţie", a spus Giurgiu.

Mate Andras, cercetat de ANI pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar

Liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras, a fost cercetat de ANI pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar, ceea ce constituia conflict de interese. Potrivit unui comunicat al ANI din septembrie 2011, deputatul a propus şi a avizat angajarea soţiei sale la biroul parlamentar din Cluj în perioada martie 2010 - ianuarie 2011, "încălcând, astfel, prevederile legii privind măsurile pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei".

"Complementar, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective", susţineau la acea vreme reprezentanţii ANI.

Mate Andras a respins acuzaţiile şi a precizat că nu există niciun act normativ care să menţioneze faptul că nu pot fi angajate rudele parlamentarilor la birourile acestora.

"Contractul este încheiat între Camera Deputaţilor, prin secretariat, şi salariat. Normal că eu decid cu cine lucrez. La fel cum este în cazul persoanelor asistate, şi noi putem alege rudele. Conflictul de interese poate fi la funcţionar public, dar demnitarul nu e funcţionar. Funcţionarul are interzis să fie membru de partid, dar parlamentarul, nu", declara deputatul UDMR.

Mate a avut în actualul mandat 57 de iniţiative legislative, din care şase au fost adoptate.

Potrivit declaraţiei sale de avere, în ultimii patru ani de mandat a reuşit să îşi cumpere trei terenuri şi un apartament.

Deputatul UDMR crede că poate primi voturile necesare unui nou mandat în condiţiile în care a reprezentat în Parlament atât alegătorii din colegiul său, cât şi pe cei din întreg judeţul.

"Am fost săptămânal în mijlocul alegătorilor, am experienţă de opt ani în Parlament şi doresc să îmi continui proiectele", a precizat Mate.

Adrian Gurzău, acuzat de un om de afaceri german că nu i-a livrat opt locomotive

Deputatul PDL Adrian Gurzău a depus, în mandatul 2008 - 2012, un număr de 54 de iniţiative legislative, din care şase adoptate, şi a avut 290 de întrebări şi interpelări.

Din declaraţia sa de avere rezultă că nu are depozite bancare, ci a acumulat în 2012, faţă de 2008, un credit în valoare de 20.000 de euro.

În anul 2010, deputatul PDL a fost acuzat de un om de afaceri german, colecţionar şi proprietar al unor trenuri de epocă, că nu i-a restituit opt locomotive cu abur cumpărate în 1999. Omul de afaceri a susţinut că a încheiat în anul 2002 un contract cu o firmă unde Gurzău era acţionar pentru transportul locomotivelor în Germania, dar acestea nu au părăsit România deoarece Adrian Gurzău a afirmat că locomotivele i-ar aparţine. Deputatul a explicat la acea vreme că a refuzat să predea locomotivele deoarece nu ştia dacă persoanele trimise să le însoţească erau sau nu mandatate de omul de afaceri din Germania.

Citeşte şi: ANALIZĂ: 8 din cei 14 parlamentari din Timiş candidează iar; surpriza în judeţ - candidatura lui Blaga

Gurzău consideră că merită un nou mandat pentru că a reuşit, în Parlament, împreună cu echipa PDL de la Guvern, să reducă preţul la gaze cu opt la sută.

"Mai am multe de demonstrat în acest domeniu al furnizorilor de utilităţi, pentru a veni în sprijinul cetăţeanului, exploatat prin preţurile exagerate practicate. Eu sunt în politică de 18 ani, am crescut în PDL, nu sunt traseist, şi cred că prin investiţia făcută în mine pot să fructific experienţa acumulată. Pentru cetăţenii din Cluj-Napoca, echipa PDL din care fac parte a reuşit să îşi achite promisiunile făcute în campaniile electorale, iar la alegeri cetăţenii trebuie să decidă în cunoştinţă de cauză, puterea este în mâinile lor", a spus deputatul PDL.

Daniel Buda şi-a făcut profesia de jurist în Comisia Juridică

Deputatul Daniel Buda (PDL) a avut, în ultimii patru ani, 64 de iniţiative legislative, din care 12 au fost transformate în legi, dar şi 433 de întrebări şi interpelări.

În ultima declaraţie de avere din 2012, faţă de prima depusă în 2008, Buda a trecut un credit de 135.000 de lei luat de la o bancă.

Daniel Budasusţine că îl recomandă pentru un nou mandat activitatea sa parlamentară, în special cea din Comisia Juridică al cărei preşedinte este, unde s-a ocupat de adoptarea celor trei Coduri juridice.

"Vreau să mă asigur că aceste trei coduri vor intra în vigoare. În cei patru ani de mandat am demonstrat că ştiu să îmi fac profesia de jurist şi am fost un deputat care s-a bătut pentru ca municipiul Cluj-Napoca să arate cum arată acum. Sper să fac echipă în continuare cu primarul Emil Boc şi să îi ajut, astfel, pe clujeni şi să sprijin din Parlament activitatea Primăriei", a subliniat Buda.

Petru Călian a pus deoparte în patru ani peste 180.000 de lei

Deputatul PDL Petru Călian a iniţiat în mandatul de parlamentar 115 propuneri legislative, din care 16 au fost adoptate, precum şi 136 de întrebări şi interpelări.

Faţă de anul 2008, când avea conturi bancare care totalizau 560.000 de lei, la final de mandat, în 2012, Petru Călian a reuşit să acumuleze în plus peste 180.000 de lei.

Călian a declarat că merită să fie reales pentru un nou mandat, în condiţiile în care ultima analiză a IPP îl arată drept cel mai productiv parlamentar din Transilvania prin prisma legilor adoptate.

"În plus, nu am absentat de la lucrările Parlamentului şi am reuşit să realizez multe lucruri pentru judeţul Cluj, făcând echipă cu Emil Boc şi fiind preocupat de crearea de locuri de muncă. Sunt argumente suficiente", a spus deputatul PDL.

Cornel Itu spune că a reprezentat cu cinste interesele cetăţenilor

Deputatul PSD Cornel Itu a iniţiat, în mandatul 2008 - 2012, un număr de 51 de proiecte legislative, din care doar două au fost adoptate, şi a depus 52 de întrebări şi interpelări.

În 2008, Itu arăta în declaraţia de avere că are un cont bancar de 79.000 de lei şi un credit de 42.000 de franci elveţieni, iar patru ani mai târziu, contul bancar a scăzut la 36.000 de lei, iar creditul s-a diminuat la 23.100 de franci elveţieni.

Cornel Itu spune că merită să primească votul cetăţenilor pentru un nou mandat în condiţiile în care le-a reprezentat interesele cu cinste în Parlament.

"Mă recomandă pentru un nou mandat faptul că am preluat problemele cetăţenilor din colegiul meu, din zona Dejului, pe care le-am rezolvat. Cred că merit încrederea electoratului în continuare pentru că i-am reprezentat cu cinste în Parlament", a subliniat Itu.

Alexandru Cordoş, implicat în proiecte legislative sociale

Senatorul PSD Alexandru Cordoş a iniţiat, în patru an de mandat, 66 de proiecte legislative, din care şase au devenit legi, şi a depus 149 de întrebări şi interpelări.

În anul intrării în Senat, 2008, Cordoş avea depozite bancare care totalizau 104.000 de lei şi credite de 28.000 de euro, pentru ca în ultima sa declaraţie de avere, din 2012, să precizeze că mai are 49.000 de lei în conturi şi credite de 18.000 de euro, respectiv 177.000 de lei.

Alexandru Cordoş consideră că activitatea sa profesională şi politică din ultimii 20 de ani îl determină să continue activitatea din Parlament.

"Proiectele începute, alături de cetăţenii judeţului Cluj, trebuie continuate. Sunt foarte multe de făcut în societatea românească din perspectiva omului politic. În ultimii patru ani am reuşit să mă implic în mai multe proiecte legislative, care vizau probleme sociale, şi cred că actualul Cod al Muncii are nevoie de o schimbare. Alegerea mea ca şi chestor al Senatului mi-a confirmat implicarea în activitatea parlamentară şi cred că, în continuare, judeţul Cluj are nevoie de o reprezentare politică mult mai verticală", a spus senatorul PSD.

Marius Nicoară s-a ales cu porecla "senatorul porno"

Senatorul PNL Marius Nicoară a avut în timpul mandatului 54 de iniţiative legislative, din care cinci au fost adoptate, şi a depus 134 de întrebări şi interpelări.

În 2008, acesta avea în conturi 28.500 de lei şi credite de peste un milion de euro, iar în 2012 apare în declaraţia de avere cu un cont de 25.000 de lei şi unul de 8.000 de euro, dar şi cu menţiunea că a vândut acţiuni la o bancă în valoare de 557.000 de lei. Creditele pe care le mai are de returnat sunt de 37.000 de euro, respectiv 285.000 de lei.

În mai 2010, în timpul dezbaterii la Legea pensiilor din Senat, Nicoară a fost surprins în timp ce se uita pe laptop la un film despre care s-a spus că era unul porno. Senatorul liberal a explicat că a fost vorba despre un mail cu un conţinut "glumeţ", despre masajul thailandez versus masajul american, şi că nu a fost vorba despre un film pentru adulţi.

După acest incident, Marius Nicoară s-a ales cu porecla "senatorul porno".

La alegerile locale din iunie, Nicoară a candidat la Primăria Cluj-Napoca, dar a fost învins de candidatul Emil Boc. Liberalul a reclamat faptul că alegerile au fost fraudate de Boc, dar cererile sale de renumărare a voturilor au fost respinse.

După referendumul din 29 iulie privind demiterea preşedintelui, Marius Nicoară a fost audiat la DNA Cluj, în calitate de martor, existând suspiciuni că la sediul PNL Cluj ar fi acţionat un grup de interlopi care ar fi plătit oamenii să participe la vot. Liderul PNL Cluj a precizat că dosarul este unul "politic".

Nicoară este de părere că experienţa de patru ani în băncile opoziţiei îl recomandă pentru un nou mandat.

"Consider că cei patru ani de bătălii politice în opoziţie m-au călit şi cred că acum, la guvernare, experienţa acumulată mă va face să fiu preferat şi voi putea, astfel, să sprijin judeţul Cluj din toate punctele de vedere", a spus Marius Nicoară.

Şerban Rădulescu a intrat în Parlament pedelist, acum e conservator şi vrea un nou mandat

Senatorul Şerban Rădulescu (PC) a iniţiat 53 de proiecte legislative în patru ani, din care cinci au fost aprobate, şi a depus 37 de întrebări şi interpelări.

La intrarea în Parlament, pe listele PDL, senatorul avea trei maşini şi credite bancare de circa 130.000 de lei şi de 1.600 de euro, iar din ultima declaraţie de avere rezultă că şi-a menţinut creditele în lei, şi-a stins creditul în euro şi şi-a vândut una din maşini.

Senatorul PC a declarat că activitatea sa parlamentară s-a concentrat pe profesia sa de medic şi de dascăl universitar, având în Parlament iniţiative prin care a încercat să sprijine sistemul sanitar.

"Am încercat să aduc aparatură medicală pentru spitalele clujene, am avut iniţiative de deblocare a posturilor din sănătate. Îmi propun în următorul mandat de senator să încerc creşterea finanţării pentru sănătate şi educaţie", a spus Rădulescu.

Ioan Roman, un preot pentru Parlament

Paroh al unei biserici din cartierul Someşeni din Cluj-Napoca, preotul Ioan Roman este susţinut de PNŢCD pe lista ARD Cluj pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul nr. 5, zona Gherla. Candidatura acestuia depinde, însă de aprobarea mitropolitului Clujului, IPS Andrei Andreicuţ, care va lua o decizie la începutul acestei săptămâni.

Roman a mai cochetat cu politica, fiind ales deputat în 1996, când a candidat pe listele PNŢCD. În anul 2000 a candidat ca independent pentru un nou mandat la Camera Deputaţilor, dar nu a fost ales. În cazul în care Roman nu va candida, în cursa pentru Colegiul nr. 5 se va înscrie un candidat din partea Forţei Civice.

Elena Uioreanu, soţie de fost deputat, candidat la Parlament

Elena Uioreanu, soţia fostului deputat PNL Horea Uioreanu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, candidează pentru un mandat de deputat în Colegiul nr. 9.

Elena Uioreanu este membră PNL şi a fost în numită în 2005, în timpul guvernării liberale, consilier al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu.

La alegerile locale din iunie 2012, aceasta a fost aleasă în funcţia de consilier local la Cluj-Napoca, din partea PNL.

Eckstein Kovacs Peter luptă pentru al patrulea mandat de senator

Fostul consilier prezidenţial Eckstein Kovacs Peter candidează din partea UDMR pentru un colegiu senatorial în încercarea de a obţine al patrulea mandat de senator, după cele trei consecutive, din perioada 1996 - 2008.

Eckstein a fost numit, în ianuarie 2009, consilier prezidenţial pentru minorităţi naţionale, dar a demisionat din această funcţie în septembrie 2011, în urma unui diferend cu preşedintele Traian Băsescu pe tema proiectului minier de la Roşia Montană.

El a depus, în 2007, în calitate de senator UDMR, împreună cu senatorul PRM Gheorghe Funar, un proiect legislativ care prevedea interzicerea folosirii cianurii în minerit, dar acesta nu a fost adoptat.

Eckstein Kovacs Peter a candidat, în februarie 2011, la Congresul UDMR de la Oradea, pentru funcţia de preşedinte al Uniunii, dar a pierdut în faţa lui Kelemen Hunor.

Eckstein a fost şi candidatul UDMR pentru Primăria Cluj-Napoca la alegerile locale din iunie 2012.

Mircea Irimie, fost instructor de karate, are centură neagră cu 1 DAN

Candidatul PDL în Colegiul nr. 8, Mircea Irimie, are 45 de ani şi a fost instructor de Arte Marţiale la trupele de desant aerian şi instructor de karate Shotokan-Fudokan la clubul privat "Samurai" din Turda.

A urmat cursurile Şcolii de Arte Marţiale Române şi are centură neagră 1 DAN la karate.

Între 2006 şi 2009 a urmat cursurile Universităţii "Spiru Haret" din Braşov, Facultatea de Management General, iar ulterior şi-a luat masteratul în Administraţia, Dreptul şi Managementul Serviciului Public şi Protecţiei Mediului.

În perioada 2008 - 2012, Irimie a fost viceprimarul municipiului Turda din partea PDL, iar din iunie 2012 este consilier local în Turda.

Consiliul Judeţean Cluj, rampă de lansare pentru Parlament

Listele de candidaţi ale formaţiunilor politice cuprind persoane care au fost alese în funcţii în Consiliul Judeţean Cluj sau Consiliul Local Cluj-Napoca la alegerile locale din iunie.

Astfel, pentru Senat va candida actualul vicepreşedinte al CJ Cluj Vakar Istvan, din partea UDMR, iar la Camera Deputaţilor consilierii judeţeni Ilarie Ivan (PSD), Rareş Rusu (PDL), Alexandru Coroian (PDL), Okos Rigo Denes (UDMR) şi Lorinczi Zoltan (UDMR), Mihai Szeplekan (PNL) şi, posibil, Ioan Petran (PNL) sau Aurelia Cristea (PSD).

În cursa electorală s-au înscris şi foşti demnitari, cum este fostul viceprimar al municipiului Cluj-Napoca Laszlo Attila (UDMR), dar şi actuali, cum sunt subprefectul Mihnea Iuoraş, care se va suspenda din funcţie după depunerea oficială a candidaturii, dar şi consilieri locali în funcţie - Csoma Botond (UDMR) şi Olah Emese (UDMR).

Mihai Hărdău nu mai candidează din cauza lui Papahagi

Senatorul PDL Mihail Hărdău, preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senat, fost ministru al Educaţiei, este marele perdant de pe lista ARD Cluj, liderii filialei PDL preferând candidatura lui Adrian Papahagi, impus de conducerea centrală a partidului, în Colegiul nr. 1 Cluj-Napoca pentru Camera Deputaţilor.

În semn de protest faţă de modul în care Papahagi, susţinut iniţial de Fundaţia Creştin Democrată, a ajuns pe lista ARD Cluj, Hărdău a demisionat din funcţia de prim-vicepreşedinte al PDL Cluj-Napoca, reclamând amestecul Capitalei în alcătuirea listei şi faptul că PDL Cluj nu stă pe propriile picioare.

Hărdău s-a arătat nemulţumit de candidatura lui Papahagi, pe care l-a caracterizat ca fiind un "fripturist" care nu a făcut nimic pentru PDL.

Pentru a închide gura altor potenţial nemulţumiţi, Adrian Papahagi s-a înscris în PDL înainte de aprobarea listei de candidaţi a PDL Cluj de către conducerea centrală a partidului.

"Botezul focului" la alegerile parlamentare

Majoritatea candidaţilor celor trei formaţiuni importante - USL, ARD şi UDMR - sunt la prima confruntare electorală naţională pentru obţinerea unui colegiu uninominal, unii fiind jurişti de profesie, alţii cadre didactice universitare, filologi sau politologi.

Adrian Oros, candidat PNL, este prorectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Vererinară (USAMV), Irimie Popa (PSD) este conferenţiar universitar la Facultate de Ştiinţe Economice a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB), iar Adrian Papahagi (PDL) este lector la catedra de engleză a Facultăţii de Litere a UBB. El şi-a făcut studiile universitare la Univesitatea Paris IV-Sorbona, unde şi-a luat şi doctoratul în studii medievale.

Vasile Grumaz de la PNL este medic în Turda, iar Olah Emese şi Csoma Botond (UDMR), dar şi Elena Uioreanu, Mihai Szeplekan şi Mihnea Iuoraş (PNL) sunt jurişti.

Rareş Rusu de la PDL este politolog şi a fost în timpul guvernării Alianţei DA director de cabinet la ministrul de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniul economic Gheorghe Seculici şi director de cabinet al ministrului Economiei Adriean Videanu. De asemenea, a fost consilier al preşedintelui PDL Emil Boc şi consilier parlamentar în perioada când Boc era deputat.

Rareş Rusu a fost numit, în 2009, director al Transelectrica Cluj, deţinând în continuare această funcţie.

Hegedus Csilla este directorul executiv al Fundaţiei "Transilvania Trust" care se ocupă de lucrările de restaurare ale Castelului Banffy de la Bonţida, judeţul Cluj, şi a fost consilier al fostului ministru al Culturii Kelemen Hunor.

(Material realizat de Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro)