ANALIZĂ Monitorul Justiţiei, după raportul Inspecţei Judiciare: Sute de dosare deschise pe raportări SRI, fără finalitate

În cursul controlului derulat de Inspecţia Judiciară s-a constatat că protocolul a fost transmis în cursul lunii martie 2009 către toate unităţile de parchet din ţară. Deşi nu au fost identificate dovezi ale aducerii la cunostinţa procurorilor a dispoziţiilor protocolului, acesta a fost invocat în cea mai mare parte a corespondenţei purtate între SRI şi parchete intre anii 2009-2016.

Consultanţii juridici chestionaţi de Monitorul Justiţiei precizează că în urma controlului, Inspecţia Judiciară a stabilit că, prin aplicarea unor prevederi ale protocolului s-a instituit, în fapt, o relaţie de subordonare a parchetului faţă de SRI, deşi conform art. 56 alin. (1) din Codul de Procedură Penala, rolul primordial în cadrul urmăririi penale îl are procurorul, care conduce şi controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliţiei judiciare şi a organelor de cercetare penală speciale.

De asemenea, Inspecţia Judiciară a mai observat că introducerea sintagmei „altor infractiuni grave" în cuprinsul Art. 2 din Protocol a condus la asimilarea nejustificată a infracţiunilor care aduc atingere siguranţei naţionale cu o întreagă suită de alte infracţiuni, precum evaziunea fiscală, corupţia şi abuzul în serviciu.

Juriştii spun că în acest fel efectele care au decurs au fost următoarele:

- lăsarea la latitudinea unui serviciu de informaţii şi a procurorilor aplicarea măsurilor procedurale destinate infracţiunilor care aduc atingere siguranţei naţionale;
- punerea sub semnul egalităţii a procurorului cu lucrătorii unui serviciu de informaţii prin constituirea de echipe operative comune, care au actionat în baza unor planuri comune în vederea documentarii şi probării faptelor prevăzute la art. 2 din Protocol;
- extinderea competenţei de sesizare din oficiu a SRI şi asupra altor infracţiuni decât cele care aduc atingere siguranţei nationale.

Având în vedere rezultatul controlului, Inspecţia Judiciară a concluzionat că aplicarea protocolului a condus la administrarea unor probatorii, a căror legalitate poate fi pusă sub semnul întrebării de instanţele de judecată. Prin atribuirea Direcţiei Generale pentru Apărarea Constituţiei (UM 0127) din cadrul SRI a calităţii de unic beneficiar secundar al informaţiei, DNA-Structura Centrală a declinat, în fapt, calitatea de unic beneficiar al informaţiilor, care ar fi trebuit să fie doar a procurorului de caz, în favoarea unui serviciu de informaţii cu depăşirea chiar a scopului declarat de realizarea unor măsuri de supraveghere tehnică în dosare penale.

Astfel, având în vedere aparenţa de legalitate a protocolului, precum şi prevederile art. 64 din Legea 304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (potrivit cărora dispoziţiile procurorului ierarhic superior date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine), Inspecţia Judiciară a apreciat ca au fost create premisele încălcării independenţei autorităţii judecătoreşti, mai spun consultanţii judciiari contactaţi de Monitorul Justiţiei.

Verificările la DNA

La DNA - Structura Centrală s-a constatat existenţa şi a altor dosare vizate de control, altele decât cele menţionate în relaţiile transmise Inspecţiei Judiciare, respectiv dosare în care s-a lucrat cu SRI şi evidenţiate în registrul menţinut la cabinetul procurorului şef al DNA (Laura Codruţa Kovesi)

Din studierea registrelor a rezultat că:

- la DNA - Structura Centrală au fost intrumentate mai multe dosare în care s-a solicitat sprijinul SRI, altele decât cele în care sesizarea din oficiu a avut la bază informări transmise de SRI. Deci, chiar dacă un anumit dosar nu se formase în urma sesizări primite de la SRI, DNA - Structura Centrală solicita sprijinul SRI în efectuarea urmăririi penale.

- În timpul controlului la DNA - Structura Centrală, au fost efectuate şi verificări directe ale documentelor clasificate aflate la Serviciul de informaţii clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia („SICCDC”). S-a constatat că aceste documente erau înregistrate în ordinea cronologică a primirii şi, în majoritatea cazurilor, fără înscrierea menţiunilor necesare pentru identificarea dosarelor penale.

De aceea, inspectorii s-au aflat în imposibilitate de realizare completă a obiectivelor controlului. Inspectorii au revenit la aceeaşi unitate de parchet, în perioada 3-7decembrie 2018, după ce, în prealabil, acordaseră un termen rezonabil pentru ordonarea şi prezentarea documentelor clasificate vizate.

Conform Raportului nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 al Inspecţiei Judiciare, situaţia prezentată anterior se datoreaza managementului defectuos al SICCDC. Serviciul a fost condus de procurorul Violeta Sechely începând cu anul 2002 şi pană în anul 2018, cu scurte perioade de întrerupere, inclusiv printr-o delegare.

Din data de 12 octombrie 2018, funcţia de procuror sef al SICCDC a fost preluată de procurorul Horaţiu Baias. Acesta a susţinut, în cuprinsul unei note de relaţii, că nu a fost posibila identificarea tuturor documentelor clasificate corespondente dosarelor penale, datorită modului de arhivare pe care l-a constatat ulterior preluării conducerii serviciului.

Din aceasta, se pot trage următoarele concluzii:

- din moment nu a fost posibilă identificarea tuturor documentelor clasificate corespondente dosarelor penale, există posibilitatea ca documentele respective să se fi pierdut (intenţionat sau nu);
- din moment ce, în registrul SICCDC, nu există menţiunile necesare pentru identificarea dosarelor penale, există posibilitatea ca documentele clasificate aflate la Serviciul de informaţii clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia al DNA nici măcar să nu fi vizat anumite dosare penale.

O situaţie de excepţie a fast constatată la DNA – Structura Teritorială Ploieşti, unde înregistrarea în registrele de documente clasificate a fost realizata chiar de procurorul şef al Serviciului Teritorial Ploieşti, Lucian Onea. În aceste împrejurări, Inspecţia Judiciară a constata că grefierul desemnat să manipuleze informaţiile clasificate a întâmpinat greutăţi în identificarea documentelor solicitate de inspectori.

Citeşte continuarea articolului în monitoruljustitiei.ro