ANALIZĂ: Opţiunile României în criza refugiaţilor, explicate de europarlamentarii români

Renate Weber: Crede cineva că Grecia are capacitatea de a primi atâţia refugiaţi? Trăim vremuri excepţionale

Renate Weber, membră a grupului ALDE, care a votat pentru rezoluţia adoptată joi de Parlamentul European cu privire la planul Comisiei Europene, a declarat pentru MEDIAFAX că "trebuie să ne întrebăm foarte serios în ce măsură suntem dornici să avem doar avantaje din apartenenţa la Uniunea Europeană sau să ne asumăm şi obligaţiile care derivă din această apartenenţă".

Weber a spus că decizia se va lua în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care va avea loc luni la Bruxelles, ea precizând că în plenul PE rezoluţia cu privire la refugiaţi şi migraţie a fost adoptată de majoritatea eurodeputaţilor.

"Un principiu fundamental este cel al solidarităţii şi întrebarea este dacă este corect ca unele state să ducă tot greul, în vreme ce celelalte să vină şi să impună anumite condiţii speciale pentru ele. Trebuie să ne gândim că astăzi, de exemplu, Grecia şi Italia sunt state confruntate cu un val uriaş, vorbim de peste suta de mii de refugiaţi în fiecare din cele două ţări, numai din ultima perioadă, nu din ce a mai fost şi înainte", a mai spus Renate Weber.

Referitor la cotele obligatorii, Weber a spus că "evenimentele din ultima vreme, care sunt cu totul şi cu totul excepţionale, au determinat Comisia Europeană să ia o astfel de decizie, susţinută foarte larg de Parlamentul European, anume privind cotele obligatorii."

Eurodeputatul român a mai spus, referitor la anunţul făcut de Guvernul de la Bucureşti, potrivit căruia România poate asigura 1.785 de locuri pentru imigranţi, că acest lucru este valabil în vremuri normale, nu în condiţii excepţionale.

"Noi trăim vremuri cu totul şi cu totul excepţionale. Crede cineva că Grecia are capacitatea de a primi peste suta de mii de oameni? Ce spune România nu este doar obiecţia ei, şi alte ţări au ridicat astfel de obiecţii. 1.785 este ceea ce există astăzi ca facilităţi construite unde putem primi oameni. Problema este, repet, că trăim vremuri excepţionale, e un aflux de oameni în Europa care solicită statutul de refugiat. Insist, de refugiat, nu imigranţii, de refugiat politic, adică acolo unde se aplică prevederile Convenţiei de la Geneva şi, în timpuri excepţionale, bănui că fiecare stat din mers va încerca să îndrepte unele lucruri, să aranjeze. Eu, personal, nu văd o altă soluţie”, a spus Weber.

Referitor la posibilitatea ca România să negocieze aderarea la spaţiul Schengen pe fondul crizei refugiaţilor din Europa, Renate Weber a declarat: "Eu nu cred că cele două vor fi discutate împreună sau că a cere una ca să accepţi cealaltă o să meargă. Nici nu ştiu dacă ar fi foarte onorabil. Eu spun de ani de zile că România trebuie să fie în spaţiul Schengen, dar nu cred că lucrul acesta trebuie să se facă aşa, ca o tranzacţie acum, când este altul subiectul pe agendă".

Cristian Preda: Mi se pare ruşinos să spui că poţi primi doar 1.000 de persoane

Cristian Preda, afiliat PPE în Parlamentul European, care a votat pentru propunerea CE în plenul PE, a declarat pentru MEDIAFAX că ar fi o eroare ca România să fie împotriva curentului european pe această temă, având în vedere că Raportul Keller a fost votat miercuri în plenul PE de cinci din şapte eurodeputaţi. Preda a votat joi pentru rezoluţie.

"Cred că în România nu s-a discutat serios despre capacităţile noastre. Mie mi se pare că e ruşinos să spui că nu poţi primi, o ţară de 20 de milioane, decât 1.000 de persoane", a spus Preda.

"Mie mi se pare incredibil. Pe litoral, de pildă, într-un weekend pot să meargă 100.000 de oameni, asta aflăm de la televizor, şi întreaga Românie nu poate să primească mai mult de 1.000 de persoane? Mie mi se pare că Victor Ponta îşi bate joc când spune că România nu are decât 1.000 de locuri pentru a primi refugiaţi", a declarat europarlamentarul.

Referitor la capacitatea pe care România o are de a integra refugiaţi, indiferent de locurile de cazare dipsponibile, Preda a spus: "Asta este o filosofie inedită, şi anume că, 20 de milioane de oameni nu ar putea integra decât 1.000. Calculaţi procentul, ce înseamnă asta şi veţi vedea că este ridicol. Eu zic să nu ne facem de râs şi să revenim la sentimente mai bune faţă de ce se întâmplă în acest moment şi ce se va întâmpla şi în următoarele luni. Nu cred că trebuie să ne purtăm ca un membru anti-european."

Întrebat dacă România ar putea să negocieze aderarea la spaţiul Schengen pe fondul crizei refugiaţilor din Europa, Cristian Preda este de părere că România poate cere asta doar dacă arată că poate coopera şi susţine spaţiul Schengen. "Putem cere asta dacă arătăm că suntem în stare să cooperăm şi dacă susţinem Schengen, pentru că sunt unii în Uniunea Europeană care cer să se desfiinţeze Schengen. Ca să intrăm trebuie să facem ceva, nu putem să argumentăm că vrem în Schengen, zicând în acelaşi timp că suntem absolut incapabili să facem ceva. Din păcate, acesta este discursul de la Guvern. Asta merge pentru oameni care nu au simţul ridicolului", a spus Cristian Preda.

Norica Nicolai: Trebuie o analiză serioasă privind capacitatea României de a găzdui migranţi

Norica Nicolai, vicepreşedinte al grupului ALDE, a declarat pentru MEDIAFAX că România nu poate fi forţată să accepte numărul de migranţi propus de CE. Totuşi, Nicolai a votat, joi, în plenul PE pentru rezoluţie.

"România nu poate fi forţată să ia acest număr de migranţi şi cred că trebuie să ia migranţi doar în limitele în care poate asigura condiţii decente pentru a furniza un ajutor umanitar corect, conform standardelor internaţionale. Trebuie făcută mai întâi o analiză foarte serioasă în România cu privire la capacitatea noastră de a găzdui migranţi. Nu ştiu dacă capacitatea României este de 6.000", a declarat Nicolai.

Norica Nicolai a mai spus că a cerut transformarea Consiliului JAI de luni în summit european. "Săptămâna viitoare va fi un Consiliu JAI şi noi am cerut, şi eu am cerut, să se transforme într-un summit european pentru că această reacţie, cu privire la relocare, trebuie să fie una imediată, ca răspuns la o criză umanitară. Fenomenul este mult mai complex. Nu este vorba, în opinia mea, doar de o criză umanitară, ci pur şi simplu de un exod care este foarte bine pregătit şi care a surprins Uniunea Europeană în momentul de faţă. Eu cred că sunt o serie de măsuri care trebuie luate la nivel comunitar şi acolo România trebuie să fie o ţară activă. Este clar că aquis-ul Dublin este prăbuşit, la Bruxelles se vorbeşte şi de o punere în discuţie a Schengen. Eu cred că în momentul de faţă România ar trebui să intre urgent în Schengen pentru că a îndeplinit de mult toate condiţiile, aşa cum se vede că acţiunile politice care ne-au ţinut departe de Schengen au fost greşite. Dacă am fi fost ţară membră Schengen, am fi avut o capacitate mai mare de reacţie la acest fenomen", a mai spus Nicolai.

Cătălin Ivan: Nici măcar Merkel nu are de unde să ştie care este capacitatea României

Cătălin Ivan, afiliat grupului S&D, a declarat pentru MEDIAFAX că delegaţia PSD din Parlamentul European a votat împotrivă Raportului Keller, unde erau două amendamente care prevedeau explicit cote obligatorii pentru statele membre. La votul de joi pe rezoluţia CE, Cătălin Ivan figurează printre cei care s-au abţinut de la vot, potrivit site-ului PE.

"Delegaţia PSD din Parlamentul European a votat împotrivă. Am avut un raport în Parlamentul European şi am votat toţi împotriva cotelor obligatorii pentru că nu există niciun oficial la Bruxelles şi nici măcar Angela Merkel n-are de unde să ştie ce capacitate are România, ce posibilităţi are pentru a veni în întâmpinarea acestor migranţi", a spus Ivan.

Ivan a mai spus că trebuie să fim solidari, însă argumentele pentru cote voluntare vor fi expuse de delegatul României la JAI, care va avansa şi cifra de refugiaţi pe care România poate să-i primească, iar "Bruxelles-ul nu poate decât să o accepte". El consideră că Bruxelles-ul s-a grăbit cu această propunere şi că se va reveni asupra deciziei.

Întrebat dacă România poate să fie forţată să accepte cotele obligatorii, Cătălin Ivan a spus că nu ştie care sunt pârghiile pe care le are la dispoziţie CE, dar că nu crede că există această posibilitate.

"Nu ştiu care sunt pârghiile pe care le-ar avea Comisia la dispoziţie să forţeze un stat membru în situaţia asta, să primească mai mult decât poate pentru că e mai complicat, nu e vorba doar de cazare, masă şi integrarea lor în comunităţile unde vin, problemele sunt mult mai complicate. Aici este vorba şi despre riscul terorist pe care îl reprezintă infiltrarea de luptători ISIS printre migranţi”, a declarat Ivan.

Referitor la o posibilă negociere pentru aderarea la spaţiul Schengen, Cătălin Ivan a spus: "Nu cred că se va discuta la acest Consiuliu despre Schengen, dar în discuţiile informale cu reprezentanţii Olandei, Germaniei şi Franţei, bineînţeles că se poate pune această problemă. Dacă tot vorbim de solidaritate, de drepturi şi de obligaţii, sunt nişte drepturi care României şi Bulgariei le-au fost încălcate. E un moment bun de a discuta cu cele trei state despre aderarea României la spaţiul Schengen, dar nu cred că va fi pe ordinea de zi a Consiliului, ca discuţie oficială."

Daniel Buda: Problema cotelor trebuia discutată mai întâi în Consiliu

Daniel Buda, afiliat grupului PPE, a scris pe Facebook că a votat împotriva amendamentelor referitoare la cotele obligatorii.

Potrvit informaţiilor publicate de PE, Buda a votat, miercuri, pentru rezoluţie.

"De la început aş dori să subliniez că am votat împotriva acelor amendamente care conţineau prevederi cu privire la cotele obligatorii pentru statele membre, respectiv amendamentele 3 şi 4 din rezoluţia votată miercuri referitor la Italia şi Grecia şi punctul 6 din rezoluţia votată ieri care aborda la modul general problema imigraţiei. Am făcut acest lucru pentru că nu s-a procedat corect. Prima dată această problemă a cotelor obligatorii trebuia să fie discutată în Consiliu cu toate statele membre şi apoi în Parlament. La votul final însă am votat pentru rezoluţii deoarece acolo era vorba, printre altele, de a alege între viaţă sau trimiterea la moarte a unor copii nevinovaţi sau oameni care ar fi devenit victime sigure ale Statului Islamic. Am avut de ales între viaţă şi moarte! Şi da, am ales viaţa acestor oameni!", a scris Buda pe Facebook.

Daniel Buda a mai spus că România nu a existat în această problemă până acum, discuţiile pe această temă purtându-se pe holurile de la Bruxelles de o jumătate de an.

Monica Macovei: Să fim realişti-vor fi şi agenţi ai IS printre refugiaţi

Monica Macovei, afiliată grupului PPE, a menţionat pe Facbook că a votat pentru cotele obligatorii de refugiaţi.

"Am votat pentru cote obligatorii de refugiaţi pentru toate statele. Am intrat în Europa, asta înseamnă că avem şi obligaţii, şi drepturi. România va primi bani. Între 2014-2016, există prevăzut un miliard de euro pentru ţările care iau refugiaţi, tocmai pentru a nu fi ceva împovărător, mai ales că este criză economică încă în multe ţări. Deci, vom crea şi locuri de muncă", a scris Macovei pe Facebook.

Europarlamentarul consideră că printre refugiaţi se vor infiltra şi agenţi care vin din Statul Islamic cu intenţia să comită acte teroriste, însă refugiaţii vor sta în tabere, nu vor fi liberi să circule.

"Acolo (în tabere – n.r.) trebuie să se facă trierea: între refugiaţii economici, între refugiaţii politici şi între acei agenţi care vin din Statul Islamic cu intenţia să comită acte teroriste.Trebuie sa fim realişti: vor fi şi astfel de persoane infiltrate între refugiaţi. Serviciile de informaţii din toată Europa să-şi facă treaba", este de părere Macovei.

Siegfried Mureşan, afiliat PPE, a anunţat pe Facebook că a votat pentru propunerea CE.

"Tocmai am aprobat în Parlamentul European o rezoluţie prin care exprimăm susţinere pentru măsurile propuse ieri (miercuri – n.r.) de Comisia Europeană în domeniul migraţiei. Parlamentul European susţine mecanismul permanent de relocare a refugiaţilor şi cotele propuse. Şi eu am votat în favoarea acestui mecanism. Părerea mea este că România trebuie să fie parte a acestei soluţii la criza refugiaţilor".

Europarlamentarii români au exprimat 14 opţiuni "pentru", două "împotrivă" şi nouă abţineri la votul din PE referitor la propunerile Comisiei Europene privind cotele de repartizare a imigranţilor, iar alţi şapte eurodeputaţi români nu au votat.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul PE, Victor Boştinaru, Daniel Buda, Andi Cristea, Mircea Diaconu, Monica Macovei, Ramona Mănescu, Sigfried Mureşan, Norica Nicolai, Emilian Pavel, Cristian Preda, Theodor Stolojan, Claudiu Tănăsescu, Adina Vălean şi Renate Weber au susţinut rezoluţia privind cotele obligatorii de migranţi.

Csaba Sogor şi Iuliu Winkler au votat împotrivă.

Doru Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Victor Negrescu, Damian Drăghici, Laurenţiu Rebega, Daciana Sârbu, Mihai Ţurcanu şi Traian Ungureanu s-au abţinut de la vot.

Cristian Buşoi, Viorica Dăncilă, Marian-Jean Marinescu, Sorin Moisă, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu şi Claudia Tapardel nu au votat.

Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000).

Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria.

Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia.

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au susţinut că România nu poate primi mai mult decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri, iar săptămâna viitoare va avea loc şedinţa CSAT în care se va discuta situaţia privind cotele de refugiaţi.

Şeful statului a declarat, joi, că a luat act cu nemulţumire de proiectul prezentat în PE şi că mandatul României la conferinţa JAI va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiaţi, adăugând că nu este oportun şi nu este o soluţie să fie stablite astfel de cote.

El a precizat că a discutat cu ministrul de Interne, Gabriel Oprea, care va participa la Consiliul JAI de luni, 14 septembrie, iar mandatul acestuia este să nu declare adeziunea României pentru cotele obligatorii.

În opinia preşedintelui, cotele obligatorii, "calculate într-un mod foarte birocratic", fără consultare, nu vor rezolva problema imigranţilor, iar un astfel de proiect ca acela prezentat de CE nu era necesar "în această fază".