Analiză ZF: Ce se întâmplă într-o ţară care îi plăteşte pe paznici mai bine decât pe profesori

Un profesor debutant de matematică de gimnaziu, cu studii superioare, are un salariu net cuprins între 800 şi 1.000 de lei net pe lună, mai puţin decât un subofiţer din Jandarmerie, care poate câştiga între 995 şi 1.750 de lei net pe lună (pe o funcţie fără comandă).

În acelaşi timp, un şofer din Mi­nisterul de Finanţe obţine un salariu cuprins între 1.500 şi 3.000 de lei net pe lună, iar un electrician al Ad­ministraţiei Preziden­ţiale primeşte până la 1.340 de lei net pe lună.

Săptămâna trecută, Ministerul Edu­­caţiei a tras un semnal de alarmă pornind de la rezultatele înregistrate la simularea naţională la clasa a VIII-a, unde mai bine de jumătate dintre elevi nu au reuşit să obţină nota 5 la examen.

Îngrijorarea este cu atât mai mare în contextul în care, de trei ani încoace, doar jumătate dintre absolvenţii de liceu reuşesc să promoveze examenul de bacalaureat.

„Rezultatele la simularea naţională la clasa a VIII-a reprezintă starea societăţii de astăzi, împărţită între elite şi elevi dezinteresaţi de şcoală. Trăim într-o economie care nu îşi poate asimila forţa de muncă înalt calificată şi care nu oferă perspective pentru marea masă a populaţiei, care are o pre­gătire mediocră“, a explicat profesorul Vasile Nicoară, directorul Cole­giului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa.

Scăderea interesului copiilor faţă de şcoală a condus la situaţia dezastru­oasă din învăţământ, iar modalitatea de salarizare a profesorilor trebuie schimbată, crede Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oame­ni­lor de Afaceri din România (AOAR).

„Creşterea salariilor profesorilor nu rezolvă situaţia. Câtă vreme în societate se promovează modele de oameni de afaceri de succes sau vedete care nu au avut nevoie de studii, iar profesorii nu vor fi plătiţi în funcţie de implicarea comunităţii în evaluarea performanţei lor, situaţia nu se va îndrepta“, a adău­gat Pârvan.

Cariera în educaţie şi-a pierdut din atractivitate în mare parte din cauza nivelului de salarizare din sistemul de stat, astfel că potenţialii candidaţi care ar fi putut face performanţă în domeniu au fost „alungaţi“ spre mediul privat, iar locurile vacante au fost acoperite cu o generaţie de noi profesori mai slab pregătiţi. Iar scăderea nivelului de competenţă în rândul profesorilor tineri, precum şi demotivarea profesorilor cu experienţă nu au întârziat să se reflecte în rezultatele absolvenţilor.

În vara anului trecut, 32% din aspiranţii la o carieră de profesor au luat examenul de titularizare cu note cuprinse între 5 şi 7, iar 19% l-au picat (restul de 49% obţinând note cuprinse între 7 şi 10).

Puteţi dezbate prevederile Codului etic din educaţie aici.

O treime din elevii de clasa a opta nu au reuşit să promoveze simularea naţională la limba română, iar 70% au luat note sub 5 la matematică – aşa arată imaginea învăţământului preuniversitar „la zi“.

„Situaţia este din ce în ce mai rea pe măsură ce trece vremea, iar cauzele sunt multiple. Prima este selecţia inadecvată a resurselor umane din sistemul din învăţământ, reflectată în notele de la titularizare, care arată calitatea scăzută a pregătirii profesorilor care intră în sistem. A doua cauză este legată de motivarea cadrelor didactice, iar o altă explicaţie este neaplicarea unui paragraf din legea educaţiei, care spune că profesorul este angajat de şcoală şi că ar trebui tras la răspundere de către directorul şcolii dacă nu performează, lucru care în prezent nu se întâmplă“, a explicat Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei în guvernul Tăriceanu şi preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Educaţiei şi Cercetării.

Citeşte continuarea analizei pe www.zf.ro