Anul 2024 vine cu o reechilibrare a pieţei muncii

Anul 2024 pare a fi un an dificil pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, având în vedere că angajatorii dau semne de prudenţă în recrutare. Companiile se aşteaptă la dificultăţi financiare, astfel că pot veni cu măsuri de control al costurilor, care pot avea un impact şi asupra recrutării, asupra salariilor sau bonusurilor primite de angajaţi, relatează Ziarul Financiar.

1. Piaţa muncii, în echilibru: ritmul de recrutare va scădea

Angajatorii spun că recrutarea s-a răcorit vizibil încă din luna septembrie a anului 2023, dar în statisticile oficiale încetinirea ritmului de recrutare a început să se vadă încă din august. Tendinţa este vizibilă şi în statisticile pe judeţe, astfel că în două judeţe se observă o scădere a numă­rului de angajaţi de la an la an, iar în jude­ţele care anterior erau „campionii” recru­tării se vede o scădere a dinamicii de recrutare.

De exemplu, în Bucureşti numărul angajaţilor a crescut cu 22.175 de persoane în august 2023 faţă de august 2022, faţă de o creştere de 23.374 de persoane în iulie 2023 faţă de iulie 2022. De asemenea, în Timiş, în august 2023 faţă de august 2022 creşterea fost de 4.732 de angajaţi, pe când dinamica din iulie a fost de 5.207 persoane.

Aşadar, piaţa muncii se va contracta în anumite sectoare în 2024. Cel mai probabil, vor exista mai puţine locuri de muncă din IT, agricultură şi construcţii. Dar în alte domenii, oferta va creşte.

În domeniile care au rămas fără facilităţi fiscale, adică în IT, industria alimentară, agricultură şi în construcţii se va putea observa o scădere a salariilor de intrare pentru noii angajaţi.

2.Salariile vor creşte într-un ritm mai lent

În 2023, salariile au crescut cu peste 15% de la an la an în toate lunile pentru care sunt date disponibile la Institutul Naţional de Statistică (INS). În ultima lună pentru care INS are date, respectiv octombrie 2023, salariul mediu net pe economie a ajuns la aproape 4.700 de le net, în creştere cu 17,1% faţă de aceeaşi lună din anul trecut.

Pentru anul 2024, angajatorii plănuiesc creşteri mai mici ale salariilor, creşterile de două cifre devin istorie, iar multe industrii văd creşteri de 5% - 7% sau chiar stagnări. De exemplu, industria de outsourcing, un sector care angajează mai mult de 180.000 de oameni în România, pune pe masă creşteri salariale de circa 7% în 2024.

Intervalul de creştere a salariului poate varia în funcţie de factori precum industria în care lucrează angajaţii, experienţa lor, setul de abilităţi şi performanţa companiei. Astfel, unii angajatori susţin că vor fi şi creşteri salariale care vor pleca şi de la 3% în 2024.

3. Vor fi mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie

Salariul minim pe economie a crescut de două ori în 2023: prima dată la începutul anului, la 3.000 de lei brut, iar a doua oară în octombrie, la 3.300 de lei brut. Pentru angajaţii din industria alimentară şi agricultură salariul minim brut a crescut la 3.436 de lei, iar pentru cei din construcţii a crescut la 4.582 de lei brut.

Pentru anul 2024, salariul minim pe economie nu a crescut de la 1 ianuarie, ci este aşteptat să crească la începutul lunii iulie. Creşterea salariului minim pentru 2024 este certă, însă valoarea până la care va creşte este încă în discuţii. Guvernul vrea să crească salariul minim până la 3.700 de lei brut, patronatele au propus o creştere până la 3.500 de lei brut în iulie, iar sindicatele au propus 3.800 de lei brut.

Aproape de finalul anului trecut, adică în octombrie 2023, în România erau 1,89 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie. Astfel, având în vedere creşterile salariului minim pe economie din 2023 şi pe cea aşteptată pentru anul 2024, ne putem aştepta la o creştere numărului de angajaţi plătiţi cu salariul minim.

4. Nevoia de muncitori străini va rămâne constantă, contingentul nu creşte

Importul de forţă de muncă din ţări din afara Uniunii Europene a devenit o normalitate pentru companiile româneşti în ultimii ani. Angajatorii spun că nu găsesc pe piaţa locală forţa de muncă necesară, în special pentru poziţiile de blue collar. Reprezentanţii mediului privat susţin că organizaţiile lor au nevoie de astfel de angajaţi şi au cerut suplimentare contingentului de muncitori non-UE pentru anul 2024.

Dorinţa angajatorilor nu s-a reflectat în deciziile guvernului. Deşi iniţial Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, spunea la o conferinţă ZF că în 2024 va fi un contingent de 140.000 de muncitori din ţări non-UE, guvernul a decis să menţină contingentul la 100.000 de persoane şi în 2024, similar cu cel din ultimii doi ani.

5. Rata şomajului va creşte

În 2023, rata şomajului a variat între 5,6% şi 5,4%, în scădere uşoară faţă de anul precedent. O valoare care s-a menţinut constant mare a fost cea a ratei şomajului în rândul tinerilor de până la 24 de ani, care a fost de peste 21% în toate lunile pentru care INS are date publicate. În 2024, având în vedere aşteptările privind încetinirea recrutării, ne putem aştepta la rate ale şomajului mai mari atât la nivel general, cât şi în ceea ce priveşte tinerii.

România nu va fi singura ţară din regiune care se va confrunta cu o creştere a ratei şomajului. Încetinirea economiei şi „răcorirea” recrutării vor duce şomajul la un nivel relativ ridicat în majoritatea economiilor europene în 2024.