Video APADOR-CH, despre decizia CEDO: Nu este greu să faci un plan de măsuri. Mai greu e să le aplici

"Curtea a dat un termen de şase luni de la data la care hotărârea rămâne definitivă pentru ca Guvernul României să vină cu un plan de măsuri, să rezolve problemele din penitenciare care nu se rezumă la supraaglomerare, ci este vorba în general de condiţii: lipsa igienei, calitatea hranei şi aşa mai departe. Acestea şase luni sunt de fapt mai multe, cel mai probabil vor fi nouă luni pentru că de regulă hotătârile Curţii rămân definitive în trei luni de la pronunţare, dacă nimeni nu face cerere de trimitere la marea cameră sau dacă nu toţi cei implicaţi fac cerere, anunţă că renunţă să trimită la marea cameră. Deci este vorba în principiu de nouă luni. Se poate discuta dacă este un termen scurt sau lung, însă, dacă ne uităm că hotărârea Iacov Stanciu, care cerea tot măsuri generale statului român cu privire la condiţiile din penitenciare, este din 2012 şi statul nu a făcut nimic serios până acum, stăm să ne gândim «de ce ar da Curtea un termen mai lung?» Plus că nu cere efectiv implementarea măsurilor, ci cere un plan de măsuri coerent şi viabil. Nu e greu să faci un plan de măsuri în aceste luni, mai greu este să le aplici. Asta nu înseamnă că odată ce statul a venit cu planul de măsuri, gata s-a terminat. Problema va rămâne în analiza comitetului de miniştri prin departamentul pebtru executarea hotărârilor CEDO. Curtea Europeană are şi un mecanism de implementare reprezentat de comitetul de miniştri, prin departamentul pentru executarea hotărârilor CEDO. Şi acest mecanism va urma să supravegheze, evalueze modul cum statul aduce la îndeplinire cele planificate", a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul executiv APADOR-CH, Nicoleta Andreescu.

CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere statului român ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.

Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.

Aceştia au denunţat condiţiile de detenţie din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova. Ei a denunţat în special suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă şi lipsa activităţilor recreative, condiţiile de salubrizare fiind de asemenea inadecvate, lipsa unor programe socio-culturale şi educaţionale sau cursuri profesionale, fiind şi ele sursă de depresie şi umilire.

Condiţiile din închisorile din România rămân în continuare aspre şi nu întrunesc standardele internaţionale, potrivit raportului anual privind Drepturile Omului al Departamentului american de Stat.

În luna martie, Guvernul român a adoptat noi reglementări pentru închisori şi pentru perioada de detenţie premergătoare proceselor, în scopul aducerii legilor în conformitate cu legislaţia penală, aflată în vigoare din anul 2014. Potrivit cifrelor oficiale, suprapopularea închisorilor nu întruneşte standardul Comitetului Consiliului European pentru Prevenirea Torturii, de aproape patru metru pătraţi destinaţi fiecărui prizonier. În iulie 2016, în puşcăriile din România erau deţinute 28.278 de persoane, deşi închisorile aveau spaţiul necesar numai pentru 18.826 dintre acestea. În timp ce s-au remarcat anumite îmbunătăţiri precum reparaţii şi reamenajare, îndeosebi în spaţiile deja existente, condiţiile rămân în continuare aspre în cadrul sistemului de detenţie. În iulie 2016 au izbucnit mai multe proteste, acestea răspândindu-se la aproape jumătate din închisorile statului român, faţă de condiţiile aspre de trai. Protestatarii au făcut greva foamei, au ars saltele şi au aruncat cu sticle în gardieni.

Potrivit rapoartelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în primele opt luni ale anului 2016, 58 de persoane au murit în închisorile româneşti, trei dintre aceştia sinucigându-se, iar restul din cauza unor boli şi afecţiuni de sănătate.

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. România, de 10 ori mai multe condamnări la CEDO în ultimii 3 ani

Citeşte şi: Florin Iordache: PSD va mobiliza cetăţenii la referendumul de revizuire a Constituţiei privind familia

Citeşte şi: FOTO Ambulanţă din Gorj aflată în misiune, implicată într-un accident provocat de o căprioară

Citeşte şi: Ţigări de contrabandă în valoare de aproape 3 milioane de lei, ascunse într-un camion la Arad

Citeşte şi: CEDO: Condiţiile din penitenciarele româneşti contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Curtea dă termen ROMÂNIEI ca în 6 luni să prezinte măsuri adecvate/ Angajamentul premierului Grindeanu

Citeşte şi: GALERIE FOTO Trei adolescenţi, cercetaţi pentru că ar fi profanat morminte în Cimitirul Evreiesc