Asociaţia Magistraţilor din România, despre graţiere: Proiectul arată că nu suntem în prezenţa unei iniţiative acceptabile

"AMR va prezenta Consiliului Superior al Magistraturii observaţiile argumentate cu privire la „Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru graţierea unor pedepse”, evidenţiind toate aspectele care determină, prin ele însele, concluzia că – fără să negăm iminenţa aplicării unor sancţiuni de către CEDO (deşi aici pot şi trebuie prezentate nuanţe!) şi condiţiile degradante în care sunt obligate să trăiască persoanele condamnate la pedeapsa închisorii – , acest proiect, astfel cum a fost conceput, structurat şi motivat, nu probează că suntem în prezenţa unei iniţiative acceptabile, în acord cu necesităţile sociale şi cu normele de drept", transmite printr-un comunicat de presă Asociaţia Magistraţilor din România (AMR).

Asociaţia susţine că problema graţierii, "lansată în spaţiul public la nivel de „discuţie”, pornind de la condiţiile de detenţie, cu trimitere la penalizarea României, prin hotărâri CEDO, s-a transformat peste noapte în „Proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru graţierea unor pedepse”, fiind la un pas de punerea pe ordinea de zi a Guvernului".

AMR precizează că referirile la eventualitatea unor sancţiuni CEDO "nu justifică lipsa unei evaluări preliminare a impactului (făcută în regim de urgenţă!), după cum nu justifică nici trecerea de la afirmaţii generale, făcute de oamenii politici în spaţiul public, la un proiect de ordonanţă de Guvern, căruia, până să ne dezmeticim, îi expiră termenul de dezbatere publică".

"Este adevărat că, în măsura în care graţierea este gândită ca un act de clemenţă colectivă destinat infracţiunilor cu un grad redus de pericol social, plata prejudiciului nu ar trebui să constituie o condiţie esenţială, dar, întrucât, în proiect, se pune inclusiv problema graţierii parţiale a pedepselor pentru infracţiuni de corupţie - situaţie cu care AMR nu este de acord, astfel cum a afirmat! – „scăparea” constând în nestabilirea unui prag valoric peste care plata prejudiciului să fie o condiţie necesară pentru incidenţa actuui normativ de clemenţă este de neconceput, chiar şi la nivel de principiu", explică asociaţia.