Asztalos (CNCD): Cei care accesează fonduri UE ar trebui să respecte legislaţia antidiscriminare

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a lansat joi proiectul "Formare în domeniul antidiscriminării, egalităţii de gen şi al drepturilor persoanelor cu dizabilităţi", ce vizează formarea a 602 persoane cu atribuţii în evaluarea proiectelor cu care se aplică pentru fonduri europene.

În paralel, se doreşte elaborarea unui chestionar pentru fiecare ghid al aplicantului, care va stabili un punctaj în plus în cazurile în care aplicantul respectă principiile nediscriminării, egalităţii de gen şi drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Condiţionalitatea privind nediscriminarea nu vizează numai proiectele care se adresează grupurilor vulnerabile, ci toate tipurile de proiecte, de la cele de infrastructură, la cele de dezvoltare rurală sau asistenţă tehnică, a arătat preşedintele CNCD Csaba Asztalos.

"De exemplu, când o primărie sau un consiliu judeţean va aplica pentru construirea unei şosele, ar trebui să completeze un chestionar în care să dovedească că respectă legile în domeniu: să spună câte clădiri are, câte sunt accesibilizate, câte femei are angajate, câte sunt în funcţii de conducere, câte au programul adaptat nevoilor de familie, câţi romi are angajaţi, cu respectarea desigur a legii protecţiei datelor personale, câte persoane cu dizabilitate are angajate, în ce măsură are grupuri vulnerabile pe propriul teritoriu, în ce măsură aplică programe publice, care este bugetul pe care l-a alocat în ultimii trei ani domeniului anti-discriminare. Desigur nu cred că o să mergem până acolo încât să descalificăm pe cineva, dar să depunctăm, asta cred că putem să facem", a explicat Asztalos.

Preşedintele CNCD a subliniat că această abordare este una foarte simplă - "Vrei bani din fonduri structurale? Respectă legislaţia în domeniul antidiscriminării, egalităţii de gen şi protecţiei persoanelor cu dizabilităţi" - şi că ar fi ideal de implementat în accesarea oricăror fonduri publice.

"Majoritatea dintre dumneavoastră probabil ştiţi că astăzi este cod galben de caniculă. Probabil ştiţi că dacă aveţi nevoie de ajutor apelaţi la 112. Dar sunt în jur de 30.000 de persoane în România care utilizează de exemplu limbajul mimico-gestual şi care probabil n-au aflat că este cod galben de caniculă şi dacă ar apela la 112 ar avea o problemă mare, pentru că, pentru ei, acest serviciu nu este accesabil. Şi aş putea să vă mai dau foarte multe exemple, de persoane nevăzătoare care, de exemplu, n-au acces sau n-au informaţii accesibilizate la învăţământ", a mai spus preşedintele CNCD.

Elena Tudose, director de programe la Institutul pentru Politici Publice, a menţionat un proiect cu fonduri europene de construire a unui drum judeţean. "La secţiunea «Egalitate de şanse», în proiect, finanţat cu o sumă considerabilă, scria în următorul fel: Pe acest drum vor circula şi femei, şi bărbaţi, şi persoane de etnie romă, şi persoane cu dizabilităţi, şi mame cu copii în braţe, şi persoane de orientări sexuale diferite", a spus Tudose.

Ea a explicat, la rândul său, că principiile nediscriminării sau egalităţii de şanse "nu sunt numai nişte lucruri formale pe care trebuie să le bifăm atunci când scriem un proiect ca să atragem fonduri europene".

"Aş vrea să nu mai văd în perioada 2014 - 2020 niciun proiect de infrastructură publică sau privată care să nu respecte nişte minime norme de accesibilizare, iar accesibilizarea înseamnă mult mai mult decât rampe. Mi-a fost dat din păcate să aud în instituţii centrale persoane care spuneau trapă, nu rampă", a mai spus Tudose.

Ea a mai adăugat că discriminare înseamnă şi faptul că prima unitatea spitalicească sau în care se pot oferi servicii medicale este la 70 de kilometri distanţă de o comunitate săracă, populată în majoritate de persoane de etnie romă.

Despre problema discriminării romilor şi accesarea fondurilor europene, a vorbit pe larg Marian Mandache, directorul executiv al organizaţiei Romani CRISS.

"Există o serie de autorităţi locale care evacuează romi şi îi aduc pe stradă, cum s-a făcut la Eforie, sau lângă staţia de epurare, ca la Miercurea Ciuc, sau groapa de gunoi, cum au făcut la Cluj, sau la Baia Mare şi aşa mai departe. Pot aceste patru primării să aplice astăzi pentru un proiect pe integrare socială, pe dezvoltare, pe mediu sau pe orice altceva, pe bani europeni? Da, pot. Ar trebui să poată? Nu", a spus Marian Mandache.

El a continuat arătând că ar trebui să exist un filtru prin care să fie sancţionate prin imposibilitatea de a depune proiecte acele persoane juridice, autorităţi locale sau firme care fac discriminare.

"Probabil că veţi spune că acest lucru e imposibil, că nu se poate în conformitate cu legislaţia actuală sau că e dificil de stabilit şi aşa mai departe. Pot să vă spun că lucrul acesta se făcea în anii '60 în Statele Unite. Şi dacă se făcea în anii '60 în Stetele Unite, cred că se poate face în Europa în anul 2014", a spus directorul Romani CRISS.

Totodată, în opinia sa, ar trebui să existe un filtru pentru ca nicio firmă privată să nu poată avea un contract cu statul dacă nu are o forţă de muncă diversă dovedită. "Adică, dacă nu ai romi, dacă nu ai femei şi aşa mai departe, nu poţi să ai contracte cu statul. Punct. Deci asta ar trebui să fie o politică existentă. Lucrul ăsta se făcea în alte ţări în urmă cu mult timp, este prevăzut într-o recomandare, însă nu există în România", a mai spus Mandache.

El a mai arătat că, atunci când se aplică pentru fonduri europne cu un proiect de integrare socială, ar trebui ca acesta să aibă obligatoriu într-o anumită pondere activităţi directe în comunitate.

"Pentru că în momentul acesta pe majoritatea liniilor ce privesc integrarea socială şi aşa mai departe, poţi să aplici destul de lejer cu un proiect care să nu aibă altceva decât schimburi de experienţă, conferinţe şi rapoarte. Şi-atât. Nu credem că asta e o soluţie efectivă. Şi noi facem rapoarte, şi noi facem studii, şi noi facem conferinţe, e bine să fie, dar ar trebui limitate, pentru că uneori se abuzează de lucrul ăsta. Activităţile directe cu copiii romi, cu tinerii romi, cu oamenii ar trebui să fie cele care să ocupe principala parte din finanţare", a spus Mandache.

În acelaşi timp, a mai susţinut directorul Romani CRISS, e nevoie de adaptarea procedurilor la realităţi.

"Într-unul din proiectele noastre am avut 20.000 de beneficiari, majoritatea romi, majoritatea trăiesc pe groapa de gunoi, ca la Miercurea Ciuc, Cluj, Baia Mare. Şi oamenii ăştia trăiesc dintr-un dolar sau doi pe zi, îşi trimit sau nu-şi trimit copiii la şcoală. Am încercat să-i ajutăm din punctul ăsta de vedere, era un proiect pe educaţie. Asta se întâmpla undeva în 2009. În 2014, deci la cinci ani după ce s-a închis proiectul grosso modo, suntem verificaţi şi ni se solicită, conform procedurilor, ca beneficiarii - s-a făcut un eşantion de 100 de persoane - să răspundă la telefon. Acuma problema e că ei n-aveau telefon. Sau numerele nu mai erau valabile, pentru că nu au mai avut bani să-şi menţină creditul. Cealaltă opţiune conform procedurii era să răspundă la e-mail. Nici asta nu a fost posibil. Există riscul să ne fie respins întregul proiect de un milion şi ceva de euro", a relatat Marian Mandache, concluzionând că "pentru aceste grupuri de oameni, care n-au nici curent în casă, care au cea mai mare nevoie de aceste fonduri, procedurile ar trebui adaptate".

În final, el a mai arătat că, în 20 de ani, Parlamentul a adoptat două legi care-i vizează în mod direct pe romi: comemorarea Zilei Internaţionale a Romilor (8 aprilie) şi legea cu privire la Fundaţia "Proiect Ferentari", prin care "Guvernul se substituie societăţii civile şi înfiinţează propria fundaţie care să gestioneze fondurile".

"Se discută despre combaterea segregării şcolare în Parlamentul României? Nu. Se discută despre cum facem ca acei copii de 5 - 8 să meargă la şcoală şi să aibă o masă caldă? Nu. Se discută despre faptul că ar trebui adoptat un program de preşcolari pentru copiii romi, de dezvoltare timpurie? Nu. Se discută despre faptul că ar trebui oprite evacuările forţate să nu mai fie sute de oameni aruncaţi în câmp sau în gropile de gunoi, împreună cu copiii lor? Nu. Se discută în schimb despre controlul banilor", a declarat Mandache.