Aurescu: Este foarte bine că s-a declanşat ancheta Parchetului General privind alegerile

"Vreau să vă spun de la bun început că, din punctul meu de vedere, numirea mea ca ministru al Afacerilor Externe – de care sunt deosebit de onorat – este, în primul rând, un motiv de responsabilitate suplimentară, de preocupare şi muncă asiduă pentru politica externă a României, mai degrabă decât un prilej de jubilare sau bucurie personală", a precizat, marţi, Bogdan Aurescu, la prima declaraţie în calitate de şef al diplomaţiei.

"De asemenea, îmi este extrem de clar, aş spune în mod acut, contextul intern dificil, în care reputaţia MAE şi a oamenilor săi a avut de suferit", a mai spus Aurescu.

Ministrul de Externe a precizat că trebuie clarificate "toate aspectele legate de organizarea alegerilor şi de implicarea MAE" în organizarea alegerilor prezidenţiale, iar "responsabilităţile trebuie clar stabilite".

"Din acest punct de vedere, este foarte bine că s-a declanşat investigaţia Parchetului General. Ea va stabili clar cui îi aparţine răspunderea, dacă o astfel de răspundere există. Cred că este important să lăsăm ancheta să îşi urmeze cursul. MAE va da tot concursul acestei anchete şi va răspunde cu promptitudine oricăror solicitări în acest sens", a subliniat Bogdan Aurescu.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, pe 20 noiembrie, că după turul 1 al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care a început urmărirea penală in rem, respectiv faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.

"S-a început urmărirea penală cu privire la faptă şi s-au solicitat relaţii la alte autorităţi. Ancheta se va desfăşura în continuare (...) cu privire la fapta de împiedicare a exercitării dreptului la vot, prevăzut de articolul 385 din Codul penal", a spus Niţu, înainte de şedinţa plenului CSM.

Conform Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Niţu a precizat că dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi că, referitor la problemele de la votul din diaspora, au fost primite multe sesizări.

Potrivit Procurorului general, aceste sesizări vizează miniştri şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor implicate în organizarea alegerilor din diaspora.

Tiberiu Niţu nu a putut spune câte plângeri în acest sens există, însă a precizat că sunt venite sesizări şi din diaspora, prin intermediul poştei electronice.

"Sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor, a celor care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţia de a organiza alegerile. Unele sunt venite din partea diferitelor instituţii, dar cele mai multe sunt venite din partea persoanelor. Pe e-mail sunt cele mai multe trimise, la care sunt anexate plângeri", a spus şeful PICCJ.

Pe de altă parte, referitor la posibilitatea de înfiinţare a altor secţii de votare în străinătate, Niţu a spus că, din punct de vedere legal, procurorul de caz este cel care va aprecia dacă a fost încălcată legea sau nu.

Tot pe 20 noiembrie, preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, a declarat, legat de problemele din diaspora de la scrutinul prezidenţial, că "strict pe lege" se putea da o ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare în turul al doilea.

"Strict pe lege, sigur că se putea da o ordonanţă de urgenţă", a spus Stanciu, înaintea şedinţei plenului Consiluului Superior al Magistraturii.

Livia Stanciu a mai spus, din postura de "cetăţean", că se impun verificări privind problemele apărute la votul din străinătate. "Ca cetăţean, mi se pare firesc ca pe orice problematică ce are impact, sigur trebuie să se efectueze verificări, cercetări, pentru a se transmite un răspuns care să satisfacă interesul pe care poporul l-a manifestat faţă de acest subiect", a spus ea.

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului 2, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

La două zile după turul 2, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca "om de onoare", "într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile".

Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) acest lucru, Biroul "nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens".

Potrivit acestuia, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.

După demisia lui Meleşcanu, ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc, a fost propus ministru de Externe. Ulterior, premierul Victor Ponta a revenit asupra nominalizării, propunându-l, luni, pe Bogdan Aurescu în fruntea diplomaţiei.