Banias nu a făcut trafic de influenţă când i-a cerut lui Blaga renumirea directorului DSV

Procurorul anticorupţie care a soluţionat dosarul privind corupţia din Portul Constanţa arată - în rechizitoriul transmis instanţei supreme şi obţinut de MEDIAFAX - că senatorul Mircea Banias, inculpat în acest caz, nu a comis fapta de trafic de influenţă atunci când, telefonic (discuţia fiind interceptată-n.r.), i-a cerut fostului ministru al Internelor, Vasile Blaga, să intervină pentru repunerea în funcţie a fostului director al Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV) Constanţa.

Potrivit convorbirii interceptate, în 3 decembrie 2010, ora 10.53, senatorul Mircea Banias a intervenit pe lângă un ministru (Vasile Blaga - n.r) pentru a-l păstra în funcţie pe fostul director de la Direcţia Sanitar-Veterinară Constanţa.

"Banias Mircea: Să trăiţi, domn'ministru!

Domnul: Salut, Mircea!

Banias Mircea: Am o rugăminte. Nu ştiu dacă mai putem face ceva, dar ăsta de la ANSV mi l-a schimbat pe directorul de la DSV-ul Constanţa şi e omul nostru, a muncit. E un om foarte serios.

Domnul: Dar cine l-a pus?

Banias Mircea: Păi...

Domnul: Cine l-a schimbat?

Banias Mircea: UNPR-ul susţine pe altcineva. Am înţeles că şi-a băgat şi Claudiu Palaz, prefectul, coada un pic pentru ăştia la UNPR şi m-a sunat ăsta acum. Eu i-am zis să facă contestaţie luni, dar poate reuşim să facem ceva că chiar e păcat de omul acesta. A muncit şi a fost alături de noi.

Domnul: Ştii ce te rog?

Banias Mircea: Da.

Domnul: Mircea, mă suni la ora opt dimineaţă, luni.

Banias Mircea: Da, da.

Domnul: 7.30-7.45.

Banias Mircea: Şi încă o chestie, domn ministru! Nu a fost nicio negociere cu UNPR-ul. Nu e corect. Adică, dacă ne înţelegeam pe treaba asta, mai ziceam, dar nu a fost. E... Pe la spate, e urâtă.

Domnul: Te rog eu să mă suni.

Banias Mircea: La opt luni, vă sun. Da.

Domnul: Bine, Mircea.

Banias Mircea: Să trăiţi. Mulţumesc", notează anchetatorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în rechizitoriu.

Procurorul de caz arată despre această interceptare, că în raport cu restul elementelor adunate în timpul urmăririi penale, "nu are, totuşi, nicio relevanţă în cauză pentru că, pur şi simplu, intervenţia făcută cu inculpatul Banias pentru renumirea în funcţie a fostului director al DSV Constanţa nu a fost solicitată de inculpatul Eugen Bogatu".

"Resorturile şi mecanismele politice care au stat la baza acestei convorbiri telefonice, purtate între inculpatul Banias Mircea şi martorul Blaga Vasile au fost explicate de o manieră concordantă atât de inculpat, cât şi de martor, în declaraţiile date de aceştia. Explicaţiile nu vor mai fi reluate câtă vreme este indubitabil faptul că această convorbire nu are legătură cu acuzaţia de trafic de influenţă, care i-a fost adusă inculpatului Banias Mircea în prezenta cauză", mai notează procurorul în rechizitoriu.

În concluzie, arată anchetatorul, "prezentul punct patru nu va mai fi reţinut în enumerarea intervenţiilor făcute sau la care s-a obligat inculpatul Banias Mircea pentru a susţine doleanţele şi interesele inculpatului Bogatu Eugen şi ale grupului infracţional organizat".

În 2 aprilie, senatorul Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în 2 aprilie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa.

Dosarul e judecat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, primul termen fiind stabilit pentru 25 iunie 2012.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada mai 2010 - martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa a fost constituit un grup infracţional organizat având ca scop controlul activităţilor de import-export de mărfuri, prin birourile vamale de pe raza Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa.

Crearea unei "reţele de taxare ilicită" a containerelor cu mărfuri introduse în ţară prin punctele vamale a permis introducerea în ţară de mărfuri contrafăcute, interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, cu falsificarea sistematică a documentelor de achiziţie externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora), mărfuri flagrant subevaluate sau provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe, potrivit procurorilor.

"În cadrul reţelei cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal", au mai notat procurorii în documentul citat.

Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 de dolari şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport.

Membrii grupării sunt acuzaţi de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, contrabandă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, folosirea de documente falsificate la autoritatea vamală sau infracţiuni contra drepturilor de marcă industrială înregistrată.