Bivolaru, în faţa instanţei: Vă implor să dispuneţi redeschiderea dosarului, să mi se facă dreptate - FOTO/VIDEO

Gregorian Bivolaru a cerut să se redeschidă dosarul în care a fost condamnat, susţinând că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost prea dură.

"Consider că este necesar să mi se facă dreptate, dat fiind faptul că eu am dorit să particip prin Comisia Rogatorie la procesul care s-a desfăşurat la Înalta Curte şi în mod cu totul straniu pentru mine această cerere nu a fost urmată de audierea mea aşa cum era legal şi firesc. Această decizie a fost dură având în vedere că nu eram nici recidivist, nici vinovat. Am dovezi în această direcţie. Această condamnare a fost un şoc teribil pentru mine după ce, în prealabil, două instanţe au constatat că situaţia în acest dosar este cu totul alta şi am fost achitat. Această pedeapsă m-a făcut să constat că nu m-am bucurat de un proces echitabil. De aceea, vă implor să ţineţi cont de aceste fapte şi să dispuneţi redeschiderea dosarului, să mi se facă dreptate”, a declarat Gregorian Bivolaru.

Redeschiderea dosarului a cerut-o şi avocatul Mădălinei Dumitru, care, la momentul desfăşurării procesului era partea vătămată în baza căreuia s-a pronunţat hotărârea de condamnare.

Avocatul Mădălinei Dumitru a susţinut că interesul clientei sale "merge până la suprapunere cu cel al petentului Bivolaru", întrucât "hotărârea (n.red. de condamnare a lui Gregorian Bivolaru) a avut un caracter bivalent şi anume l-a condamnat din punct de vedere penal pe domnul Bivolaru, dar a condamnat-o pe Dumitru Mădălina din punct de vedere moral".

Avocatul lui Gregoria Bivolaru, Tiberius Bărbăcioru, a formulat luni şi o excepţie de neconstituţionalitate, considerând că legiuitorul a introdus o condiţie suplimentară. Şi anume că un condamnat poate fi judecat în lipsă doar dacă nu a beneficiat de un apărător ales, această condiţie nefiind prevăzută în niciun document internaţional, după cum a arătat avocatul.

"Am formulat o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la nişte dispoziţii procedurale la 466 aliniatul 2 în sensul că, din punctul nostru de vedere este absolut neconstituţional ca legiuitorul român să introducă o condiţie suplimentară şi anume aceea ca respectivul condamnat în lipsă să nu fi beneficiat de un apărător ales. Această condiţie nu este prevăzută în niciun document internaţional. Mai mult decât atât, duce la o blocare a posibilităţii de redeschidere a unui proces penal prin introducerea acestei condiţii suplimentare care nu are legătură cu nicio convenţie internaţională la care România este parte. Vedem ce va zice Curtea Constituţională. Credinţa noastră este că CCR va elimina această cerinţă excesivă din Codul de Procedură Penală”, a declarat avocatul Tiberius Bărbăcioru, la finalul procesului.

Totodată, Bărbăcioru a spus că cere instanţei anularea hotărârii de condamnare a clientului său, pentru că nu a fost prezent la desfăşurarea procesului din motive obiective.

"Am solicitat redeschiderea procesului penal, mai precis am solicitat să se anuleze condamnarea pe care domnul Gregorian Bivolaru a primit-o în acest dosar dintr-un singur considerent şi anume acela că nu a putut fi prezent, nu a putut fi interogat asupra acuzaţiilor care i-au fost aduse. Faptul că nu a putut fi prezent se datorează unui motiv absolut obiectiv, acela că pe acest parcurs al procesului penal a avut calitatea de azilant politic în Suedia. Mai mult decât atât, Curtea Supremă a Suediei a statuat cu caracter de adevăr irevocabil faptul că întoarcerea domnului Gregorian Bivolaru în România este echivalentul unor riscuri, ale unei persecuţii. Faţă de această situaţie domnul Gregorian Bivolaru nu s-a putut prezenta la proces”, a mai declarat presei Bărbăcioru, la finalul procesului.

Faţă de cererile apărătorilor, procurorul de caz a spus judecătorului că se opune, considerând că Bivolarun a renunţat la dreptul de a participa la proces în momentul în care a solicitat statutul de azilant al statului suedez, considerând că dacă ar fi vrut să participe la proces, condamnatul ar fi putut renunţa la statutul de azilant şi să se predea autorităţilor din România.

În ceea ce priveşte faptul că nu s-a putut prezenta pentru că ar fi fost persecutat de regimul politic din România, procurorul a spus instanţei că din momentul de care s-a făcut sesizarea organelor competenete până la pronunţarea instanţei a hotărârii de condamnare, în România s-au succedat mai multe regimuri politice, iar condmnatul avea posibilitatea să se predea autorităţilor române dacă ar fi dorit acest lucru.

Procurorul a mai amintit că niciun membru MISA din România nu a fost persecutat din cauza convingerilor sale.