Boardul BNR se întruneşte să discute pe tema deciziei parlamentarilor de repatriere a rezervelor de aur/ Isărescu susţine, în nume personal, demersul

Consiliul de administraţie (CA) al BNR se întruneşte în această după-amiază pentru a discuta despre decizia Senatului legată de repatrierea aurului, opinia boardului băncii centrală urmând să fie transmisă Parlamentului, reiese din declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

“Eu nu pot să am decât opinia Consiliului de administraţie. Avem imediat o şedinţă de consiliu şi discutăm şi trimitem opinia BNR spre Parlament. Atunci veţi afla care este poziţia noastră”, a declarat Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară de astăzi.

Boardul BNR a decis astăzi să păstreze dobânda-cheie la 2,5%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei şi valută, la 8%.

Isărescu susţine, în nume personal, repatrierea aurului

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, susţine, în nume personal, repartierea aurului, dar un aviz oficial urmează să fie dat de Consiliul de Administraţie în următoarea perioadă.

„Nu pot să vorbesc în numele Consiliului (Consiliului de Administraţie al BNR), dar aş înclina, personal, da. Scopul rezervei, inclusiv cea de aur, este să dea credibilitate”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marţi, întrebat dacă este de-acord cu repartierea aurului, după cele mai recente discuţii şi propuneri.

Guvernatorul BNR a menţionat că, imediat după această şedinţă, cea de marţi, CA al BNR mai are o şedinţă va trimite „avizul, opinia BNR către Parlament”, fiind „în termenul de 30 de zile”, până când pot trimite un răspuns.

„Noi luam la aur, până în criză, 1 procent – un procent şi ceva, la valută, la dolar luam 5 sau 6 pe diferite plasamente. Raportul s-a cam păstrat. Dacă la dolar a ajuns 0 sau negativ, ajunsese, vă daţi seama câtă fantezie au avut cei care tot revenit şi au revenit că nu ştiu cât a pierdut Banca Naţională că nu a obţinut dobânda la aur. Ce dobândă să obţii la aur? Sunt dobânzi negative. Se mai obţinea un câştig dacă ne apucam să facem operaţiuni speculative. Nu facem aşa ceva cu rezerva de aur a României”.

În aceste condiţii, Guvernatorul BNR a completat că reprezentanţii instituţiei au multe de explicat: ce este rezerva, cum este administrată.

„Direcţia de comunicare trebuie să o explice mai bine. În fiecare an, avem cinci până la zece pagini, administrarea rezervelor valutare ale României în raportul anual. Probabil că nu le citeşte nimeni. . (...) Din păcate, s-au plimbat foarte multe idei pe lângă subiect, ca să fiu delicat”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR a subliniat că rezerva nu este investiţie. „Rezerva este rezervă, nu este investiţie. Idea că rezerva trebuie să îţi dea un câştig este mai mult sau mai puţin de lângă subiect. De aia se numeşte rezervă: o pui deoparte pentru momente deosebite, pentru credibilitate. Care este avantajul păstrării unei rezerve la un nivel optim? Îţi reduce costurile de finanţare. Reducerile sunt de zece, de 100 de ori mai mari, care sunt avantajele unei ţări, decât eventualele profituri pe care le faci din dobândă şi aşa mai departe. (...) Aurul are o mare dimensiune emoţională. Suntem aproape hotărâţi să mărim partea din Muzeu privind aurul, să găsim o modalitate să treacă fiecare dintre dumneavoastră şi să atingă un lingou de aur. Să vedem cum asigurăm securitatea”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a remarcat că până şi în Germania s-a văzut această dimensiune emoţională, germanii repatriind o parte din rezervă, astfel că au ajuns să aibă 50% în străinătate şi 50% în ţară. „Deciziile noastre trebuie să fie înţelepte”, a punctat Isărescu.

Guvernatorul BNR a susţinut că reprezentanţii instituţiei despart Legea BNR de repartierea aurului în ţară. Cele două aspecte sunt legate, deoarece CA al BNR are îndatorirea de a administrarea rezerva de aur, conform legislaţiei naţionale şi europene. În prezent, rezerva de aur a României este de 103,7 tone, iar aproximativ 60% este ţinută în custodie la Banca Angliei.

„Aurul a mers acolo fără să avem o lege specială, în baza legii noastre (n.red. - a BNR). (...) Discuţiile de la noi sunt încă foarte emoţionale. Aşa cum a fost dus acolo, cu informarea Parlamentului, poate, cel puţin o parte din aur să fie adus înapoi tot cu informarea Parlamentului. Nu este nevoie de o lege. Acesta este, mai degrabă, un comentariu personal. Noi vom trimite avizul Băncii Naţionale vizând această propunere şi o vom face cu tot profesionalismul, cu responsabilitatea unei instituţii serioase şi cu angajamentul nostru de a păstra credibilitatea ţării”, a detaliat Isărescu.

Reprezentantul BNR a mai remarcat faptul că, de trei ani, asistăm la o slăbirea a credibilităţii instituţiilor din România, inclusiv a Băncii centrale. De asemenea, a început să fie contestat auditul internaţional făcut pentru rezervele de aur naţionale.

„Cel mai tare control internaţional este auditul internaţional făcut de cinci. De ce este cel mai tare? Pentru că aceste rezerve valutare, ale fiecărei ţări, sunt garanţia plăţilor care se fac pe plan mondial. Aici n-ai cum să minţi. Dar a prins ideea că trebuie să îi mai facă cineva încă un control aurului – adică ce? X-ulescu să îl atingă, să îl măsoare, să ce? (...) Post să spun că este o bazaconie, dar constat că a prins în societatea românească şi uite că suntem în situaţia unor discuţii pe lângă subiect. N-am reuşit să le răzbim, să le întoarcem în favoarea adevărului şi pierdem credibilitate. Toate repetiţiile acestea, pe care le constatăm cu tristeţe, (...) în ciuda rapoartelor noastre, ne reduc din credibilitate. Poate ar fi o decizie bună (repartierea aurului - n.red.). Am discutat de câteva ori chestiunea plasamentelor. Noi suntem exact pe mijloc, cum a ajuns Germania - jumătate în ţară, jumătate în străinătate”, a subliniat Isărescu.

Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca BNR să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv aproape 56 de tone de aur. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul BNR a fost adoptată în plenul Senatului cu 60 de voturi „pentru”, 29 de voturi „împotrivă” şi 16 abţineri. Comisia de buget-finanţe a Senatului a adoptat, marţi, raport de admitere a proiectului de lege. Senatul a adoptat iniţiativa legislativă ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor având rol de for decizional. În plus, pentru a intra în vigoare, acest proiect de lege trebuie să fie aprobat de Banca Centrală Europeană (BCE).

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaţionale ale ţării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeşai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României. Faţă de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.