Boc: Nu am fost chemat la audieri în dosarul licenţelor IT, nu cred să fi fost ceva ilegal

Întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă a fost chemat la DNA ca martor în dosarul licenţelor IT, Emil Boc a răspuns negativ, transmiteb corespondentul MEDIAFAX.

"Nu am fost chemat. Eu ce ştiu şi îmi amintesc că discuţia din Guvern era legată de faptul că şcolile rămăseseră fără licenţe pe computerele pe care le aveau şi miniştrii de resort au trebuit să ia măsuri şi decizii pentru ca şcolile să poată lucra în continuare cu acele calculatoare. De acest lucru îmi amintesc în Guvern şi nu cred să fi fost ceva ilegal”, a răspuns Boc.

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, în 10 iulie, că procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie fac cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al premierului din 21 mai 2013.

"Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care, contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009, au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ", preciza DNA.

Potrivit sursei citate, în acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracţiunile de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită şi abuz în serviciu.

Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA vizează trei contracte referitoate la licenţele IT, derulate între 2001 şi 2013.

Este vorba despre Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, în valoare de 105 milioane de dolari, derulat în perioada 2004-2009, de Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi consorţiul D-CON.NET, în valoare de 96 de milioane de euro, derulat în perioada 2009-2013, şi de Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei, în valoare de 124 de milioane de euro.

Marţi, în acest dosar au fost audiaţi la DNA fostul secretar de stat din Ministerul Comunicaţiilor Ioan Cordoş, care a spus că a dat declaraţii în calitate de martor şi că nu a fost pus sub învinuire de către procurori, precum şi Sorin Eftene, fostul director general interimar al Microsoft România.

Citeşte şi: Fostul director general al Microsoft România, Sorin Eftene, audiat la DNA

În mai anul trecut, Guvernul anunţa că va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziţia de soft educaţional, în baza căreia ar fi făcut plăţi de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste preţul real.

Concluzia rezulta dintr-un raport întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în urma verificărilor făcute la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale. Acţiunea de control a vizat perioada 2009-2012.

În raportul Corpului de control se arată, totodată, că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru efectuarea achiziţiei a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme şi de fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu şi aproată de premierul de la acea dată, Emil Boc. Prin nota aprobată de Boc, s-ar fi consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-ar fi creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziţionare, acuzau inspectorii guvernamentali.

Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opţiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licenţelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în educaţie. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar.

Diferenţa de plată între preţul aferent numărului de licenţe educaţionale şi preţul aferent licenţelor educaţionale efectiv utilizabile în unităţile de învăţământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.