Campanie de strângere de semnături în bisericile din Petroşani, pentru eliberarea Monicăi Iacob Ridzi

În mai multe biserici ortodoxe din municipiul Petroşani, unde soţul Monicăi Iacob Ridzi, Tiberiu, este primar, se strâng semnături pentru a cere graţierea fostului ministru al Tineretului şi Sportului, condamnată la cinci de închisoare pentru abuz în serviciu, însă reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei susţin că nu este o acţiune a Bisericii Ortodoxe, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Listele pe care enoriaşii pot semna şi care urmează să fie trimise preşedintelui Klaus Iohannis cu solicitarea de graţiere pentru fostul ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi sunt amplasate în biserici, în locurile unde se vând lumânările şi se lasă "pomelnicele".

"Campania de strângere de semnături s-a demarat de către credincioşi, care au fost impresionaţi de povestea unei mame bolnave care a lăsat acasă doi copii care i-au moştenit boala. Am făcut apel într-o zi de vineri în biserică, nu duminică, atunci când sunt cei mai mulţi enoriaşi, pentru a anunţa credincioşii că pot să se înscrie pe listă, însă această campanie nu este a bisericii, şi nici a mea ca preot. Lista este în locul unde se vând lumânări şi se pun pomelnice şi cei care semnează trebuie să dea şi seria şi numărul cărţii de identitate ca să poată fi verificate datele", susţine preotul Octavian Pătraşcu, de la Biserica Sfânta Mare Muceniţă Varvara, din cartierul Aeroport din Petroşani, unul dintre preoţii care au făcut apel la credincioşi pentru a susţine graţierea Monicăi Iacob Ridzi.

Potrivit acestuia, până miercuri, pe lista aflată în Biserica Sfânta Mare Muceniţă Varvara s-au înscris mai puţin de 100 de persoane.

Liste asemănătoare sunt deschise la alte două biserici ortodoxe din centrul municipiului Petroşani, dar, cu toate acestea, reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei susţin că nu este o acţiune a Bisericii Ortodoxe.

"Părintele protopop din Valea Jiului ne-a anunţat că este o iniţiativă a credincioşilor de strângere de semnături pentru graţierea unei persoane bolnave care are doi copii în întreţinere. Nu a fost o iniţiativă a preoţilor. Credincioşii au iniţiat acest demers şi nu este o acţiune a Bisericii Ortodoxe", a declarat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, Gabriel Miricescu.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde urma să stea în perioada de carantină de 21 de zile.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Delapidarea de 2,7 milioane de lei, plătită cu cinci ani de închisoare de Ridzi

Citeşte şi: Cum arată celula în care a stat Monica Iacob Ridzi - FOTO

Citeşte şi: Monica Ridzi, apel "disperat" către ministrul Justiţiei: Mergeţi în penitenciare să vedeţi cum stau deţinuţii

Citeşte şi: Monica Iacob Ridzi suferă de trombofilie şi a cerut regim semideschis de executare a pedepsei

În 3 martie, ea a fost însă transferată la Spitalul Penitenciar Jilava, în baza unei solicitări personale de internare în spital, ea motivând că suferă de mai multe boli, printre care trombofilie şi leuconeutropenie, şi că se simte rău.

În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre co-inculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.