Cazanciuc: Deciziile CC şi ICCJ privind aplicarea legii mai favorabile pot genera practică neunitară

Problema aplicării legii penale mai favorabile a apărut odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri - penal şi de procedură penală. Astfel, judecătorii trebuie să hotărască dacă aplică legea global, folosind în decizia pe care o dau doar unul dintre cele două coduri, sau pe instituţie, folosind articole din oricare dintre cele două acte normative.

Ministrul Justiţiei a precizat că nu s-a putut lua o decizie în acest sens, înainte de intrarea în vigoare a celor două coduri.

"Avem deja o decizie a Înaltei Curţi referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, avem deja o decizia a CCR în aceeaşi materie. Discutăm, în continuare, de aplicarea legii. În schimb, avem în Parlament un proiect de act normativ trimis de MJ, după consultarea cu CSM la începutul anului, care încerca să soluţioneze această chestiune, ce nu a putut fi soluţionată, din păcate, între profesioniştii Dreptului, înainte de intrarea în vigoare a Codurilor", a spus Cazanciuc.

Principalul rol în a unifica practica, susţine demnitarul, revine Înaltei Curţi.

"Aceasta este una dintre chestiunile care, într-adevăr, poate genera practică neunitară şi discuţii în sistem. Sperăm, dacă nici decizia CCR nu va aduce suficientă claritate în sistem, să tranşăm această chestiune, având deja două decizii, în procesul decizional din Parlament. (...) Instanţele trebuie să decidă într-un fel sau altul şi au şi decis, de aceea a apărut decizia Înaltei Curţi, tocmai datorită unei practici unitare. Instanţele pot să decidă, au această libertate, au un temei legal. Niciuna dintre variante nu se poate spune că nu este o variantă legală, ambele sunt perfect legale", a adăugat Robert Cazanciuc.

Ministrul Justiţiei a mai spus că cele două opinii diferite ale CC şi ICCJ trebuie armonizate. "Avem, cum spuneam, două decizii care încearcă să armonizeze acest lucru. Dacă nu vom reuşi, va trebui să găsim rapid soluţia în Parlament", a adăugat Robert Cazanciuc.

Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au decis, marţi, că legea penală mai favorabilă se aplică global, în sensul că nu pot fi combinate dispoziţii din legile succesive.

"Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile", a decis, cu unanimitate, Curtea Constituţională.

Articolul 5 din noul Cod penal prevede, la alineatul 1, că în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În acelaşi articol se menţionează, la alineatul 2, că dispoziţiile alin. 1 se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.

Decizia de marţi este definitivă şi general obligatorie. Ea a fost luată urmare a unei excepţii ridicate din oficiu de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.

"Circulă unele păreri şi între judecătorii şi între teoreticienii dreptului că se poate alege pedeapsa dintr-o lege, se poate alege pedeapsa complementară din altă lege şi aşa mai departe. Curtea a stabilit astăzi (marţi - n. r.), cu unanimitate de voturi, că nu se pot combina dispoziţii din legi penale succesive. Atunci când se stabileşte că una din legi este mai favorabilă, aceea se aplică în toate privinţele", a explicat preşedintele CC, Augustin Zegrean.

Pe de altă parte, în 14 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că judecătorii vor trebui să folosească articolele mai favorabile din oricare din cele două coduri, vechi şi nou.

Un complet de nouă judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit, în 14 aprilie, că prescripţia răspunderi penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei şi a admis în acest fel o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti prin care această instanţă cerea lămuriri privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul prescripţiei.

ICCJ a dezbătut sesizarea făcută de CAB, secţia 1 Penală, în dosarul 530/303/2013 - un dosar de înşelăciune -, prin care s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile în cazul prescripţiei răspunderii penale, respectiv dacă prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei.

Cei nouă judecători au hotărât: "În aplicarea art. 5 din Codul penal, stabileşte că prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei".

Potrivit deciziei de luni, această normativă este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I, potrivit art. 477 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Surse judiciare au explicat, pentru MEDIAFAX, că în esenţă, prin decizia de luni a ICCJ, magistraţii vor trebui să folosească, în cadrul instituţiilor de drept penal, articolele mai favorabile din oricare din cele două coduri penale, cel vechi şi cel nou.