#Colectiv. După un an de la tragedie, România are doar o unitate cu şase paturi pentru arşii grav: "Anticiparea unor astfel de catastrofe e un prim pas" - VIDEO

Unitatea de Îngrijire a Arşilor Grav ar fi trebuit să fie funcţională din 2010, când s-au finalizat lucrările de amenajare a rezervelor, însă inaugurarea oficială s-a făcut în aprilie 2015. Chiar dacă secţia ar fi trebuit să primească pacienţi nu a devenit şi funcţională la momentul inaugurării. Abia din luna mai a acestui an, pacienţii cu arsuri severe au putut fi trataţi conform standardelor internaţionale.

"La noi, la început, a fost o problemă de încadrare a personalului. Această secţie e ,,binecuvântată” cu cea mai dificilă patologie din sfera chirurgiei plastice. Pacientul ars este cel mai complex tip de pacient, care necesită îngrijiri deosebite atât chirurgicală, cât şi anestezie. Ne trebuia să completăm o anumită schemă de personal şi s-au făcut repetate runde de concursuri pentru ocuparea posturilor şi am avut surpriza să se înscrie oameni, după care să renunţe, ei trecând de formalităţile necesare angajării, de concursurile aferente. Văzând, de fapt, ce înseamnă, au zis <<e prea mult pentru mine, nu pot, nu vreau, am varii motive pentru a abandona!>>. Şi au fost vreo două-trei valuri în acest sens. Într-un final, am reuşit să asamblăm o echipă care să ducă munca aceasta mai departe şi să îşi desfăşoare activitatea aşa cum ne dorim cu toţii", a declarat pentru MEDIAFAX doctorul Adrian Frunză, coordonatorul acestei unităţi.

În prezent, în această secţie sunt sunt încadraţi trei chirurgic plasticieni, doi medici anestezişti asistenţi medicali, infirmiere şi brancardieri. Din mai până acum cadrele medicale au avut în grijă, în total, 34 de pacienţi cu arsuri grave.

Unitatea nu funcţiona nici în octombrie 2015 când a avut loc incendiul din clubul Colectiv, răniţi duşi la Spitalul de Urgenţă Floreasca fiind trataţi la secţia de Chirurgie Plastică şi Reparatorie

"Tragedia de la Colectiv a fost un eveniment marcant, pentru noi toţi, prin asta înţelegând întregul personal nu numai din acest spital, ci din Bucureşti, pentru că a fost un efort medical de ansamblu, pe mai multe unităţi medicale. Întregul colectiv medical a pus umărul pentru acei pacienţi. Nu cred că atât arsurile au fost cauza acelei tragedii, cât emanaţiile de fum, intoxicaţiile care au decurs din combustia variilor material care au ars acolo", a spus Frunză.

Medicul susţine că tragedia de la Colectiv a dus la schimbări de abordare în sistemul sanitar în cazul unor astfel de catastrofe.

"Experienţa aceea ne-a învăţat că, mai presus de toate, anticiparea unor astfel de catastrofe e un prim pas. De atunci, s-au făcut multiple schimbări în maniera de a anticipa o astfel de catastrofă şi a fi mai bine pregătiţi în plan logistic, de preluare a răniţilor, a daunelor în curs de a se produce şi de orientare cât mai precisă a pacienţilor. Modul cum este preluat pacientul, îngrijirile care sunt acordate şi coordonarea în acele ore sunt vitale. Din ce am simţit eu şi din ce mi-au relatat şi colegii mei, această suferinţă i-a afectat pe mulţi şi au apărut tot soiul de situaţii nefericite, poate din disperarea aparţinătorilor, din disperarea familiei, din faptul că, sigur, ei şi-au dorit tot ce e mai bun pentru cei dragi, dar lucrurile au mers prost şi nu s-a înţeles, nu s-au acceptat cele mai bune idei la momentul oportun. Au fost pacienţi care au fost deplasaţi în ţări străine şi uneori s-a reproşat că s-a temporizat această idee, pacienţii aceia fiind din start fragili, deci poate că o mai bună comunicare ar fi rezolvat aceste diferenţe. Nu eram psihologic pregătiţi pentru o drama de aşa amploare şi poate că era şi greu de imaginat o asemenea tragedie. Acum, având experienţa unor astfel de probleme, cred că lucrurile ar fi stat cu totul altfel", a mai spus medicul.

Unitatea de tratare a pacienţilor cu arsuri grave a dus la investigaţii ample, achiziţiile făcute pentru secţie fiind cercetate de procurori, în urma unei sesizări a Corpului de Control al ministrului Sănătăţii din luna iunie. Verificările de atunci au arătat că unitatea nu era pe deplin funcţională, barocamera nefiind funcţională, instalaţia de aer condiţionat nu funcţiona corespunzător, neexistând o temperatură ambientală optimă pentru tratarea unui pacient ars grav, iar rezervele de un pat, în număr de şase, erau dotate corespunzător unei bune funcţionări a unităţii, dar nu au fost folosite până la data controlului pentru internarea şi tratarea pacienţilor arşi.

Barocamera, care a costat 750.000 euro, nu este montată nici în prezent, ministrul Sănătăţii declarând recent că aparatul nu poate fi folosit pentru tratarea pacienţilor cu arsuri grave.

"Barocamera este în momentul de faţă într-un proces de reamplasare. Aceasta nu va fi folosită doar în tratarea arşilor, ci poate fi utilizată şi pentru o multitudine de alte patologii", a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Frunză.

În realitate, aparatul nu a fost folosit niciodată.

"Este un echipament extrem de performant şi pretenţios, care reclamă măsuri de securitate cu totul şi cu totul deosebite. Nu putem să o montăm oricând, oriunde şi întâmplător. Este vorba de anumite spaţii care sunt amenajate... mă refer la infrastructură... special destinate, care au anumite exigenţe constructive şi care să permită utilizarea în deplină siguranţă pentru pacienţii acestui echipament complex. Altfel, transformăm acest echipament într-o bombă periculoasă. Şi ca să întăresc ceea ce vă spun acum aş putea să subliniez faptul că în urmă cu vreo 40 de ani... eu eram încă prin spitalul ăsta... într-o cameră hiperbară care era amenajată la nivelul tehnologic de atunci, din cauza unor mici erori în utilizarea acesteia, un pacient a fost carbonizat. Deci nu ne jucăm cu viaţa şi siguranţa pacienţilor, ci atunci când cei care răspund de satisfacerea integrală a cerinţelor tehnice de securitate pentru montarea acestui echipament, noi o să îl putem folosi", a declarat pentru MEDIAFAX profesorul Ioan Lascăr, cel care a iniţiat achiziţia aparatului.

Până în vara acestui an, aproape 90% din cazurile grave de arsuri erau direcţionate către Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Capitală. După ce în presă au apărut imagini cu larve pe rănile unui pacient, Ministerul Sănătăţii a decis să închidă secţia de Terapie Intensivă. De atunci a început un amplu proces de renovare a acesteia, astfel încât să respecte normele elementare de igienă şi izolare care se impun în tratarea marilor arşi.

"Suntem undeva pe la jumătatea lucrărilor, în sensul că probabil într-o lună, o lună şi ceva se vor termina. Sperăm cât mai repede, nu depinde de noi, înţeleg că la un moment dar nu depinde nici de constructor, pentru că trebuie să vină şi anumite utilaje şi uşile şi instalaţia de climatizare să fie gata şi aşa mai departe. Nu ştiu să vă spun exact, iniţial primăria a avansat un termen până la sfârşitul anului, am citit recent că acum a avansat termenul de 15 decembrie, noi sperăm şi mai repede. Va avea cinci saloane, cinci paturi, câte un pat pentru fiecare salon. În al doilea rând, instalaţia de climatizare, se repune altă instalaţie, care sperăm să şi funcţioneze, pentru că a fost pusă şi în 2009 o instalaţie de climatizare care nu a funcţionat decât câteva luni din an. Uşile vor fi etanş, cu geamuri pentru vizionarea pacientului sau a încăperii din afară, tarchet, deci acel material special antibacterian pe pereţi până la nivel de tavan şi, bineînţeles, aparatura medicală care va fi pe sistem de consolă şi va fi mai uşor de manevrat. Este un pas înainte, înseamnă foarte mult ca uşile să fie de inox şi etanş, şi să intre doar anumite persoane care sunt dedicate pacientului respectiv, deci chirurugul, eventual asistenta, fără ca să mai poată intra şi altcineva", a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Niţescu, directorul medical al spitalului.

Deşi aceste modernizări aduc un plus de securitate pentru pacienţi în prevenţia infecţiilor nosocomiale, legislaţia neschimbată face ca, în continuare, medicii să nu dispună de o serie de tratamente esenţiale în vindecarea marilor arşi, Casa Naţională de Sănătate decontând sume de 20 de ori mai mici decât cheltuie un spital pentru pacienţii cu arsuri grave.

"Poţi să tratezi un mare ars în măsura posibilităţilor pe care le ai. În momentul în care nu ai nicio bancă de piele funcţională la standarde occidentale în România, nu poţi să utilizezi banca de piele. În momentul în care nu poţi să obţii finanţare pentru substituenţi de piele, care costă de la zeci de mii de euro în sus, nu poţi să foloseşti substituenţi de piele. În momentul în care nu ai circuite funcţionale pentru că nu îţi permite clădirea, nu foloseşti circuite funcţionale. Gândiţi-vă că o arsură de 40%, într-un centru de arşi, chiar şi la noi în spital sunt statistici care pot să confirme, necesită, real, câteva sute de mii de euro ca şi tratament, 300.000-400.000. Ori, în condiţiile în care ţie ţi se decontează 15.000 de euro, discuţia se opreşte, punct! Au avut loc discuţii cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, astfel încât aceştia să înţeleagă necesităţile financiare ale unui spital de arşi. Problema este, însă, că resursele financiare la nivelul întregii ţări sunt limitate. Nu poţi spune că te scalzi în bani", a mai explicat Cristian Niţescu.

Medicul consideră că, în acest moment, nicio unitate medicală din România nu îndeplineşte standardele occidentale de funcţionare, iar singura soluţie ar fi construirea de la zero a unor noi clădiri.

"Suntem departe de un centru de arsuri standard, cum este în occident. Gândiţi-vă că, de exemplu, o magazine a unui centru de arşi este jumătate din spitalul ăsta. Cred că niciun spital din România nu poate fi adus la standardele occidentale, orice ai face. Ar trebui, vorbind la modul ipotetic, totul să se dărâme şi să se ridice de la zero, restul e o soluţie de îmbunătăţire", a conchis Niţescu.

În vara acestui an, când s-a decis închiderea Secţiei de Terapie Intensivă de la Spitalul de Arşi, ministrul Sănătăţii spune că într-un caz similar cu cel de la Colectiv victimele ar fi duse în străinătate. "Secţia de Arşi de la Floreasca are toate cele 6 paturi ocupate. Nu avem capacitatea dacă vin 5 pacienţi în plus, e o problemă gravă, inacceptabil ca ţară", spunea Vlad Voiculescu.

Citeşte şi: #COLECTIV: Restricţii de trafic în Capitală pentru evenimente de comemorare

Citeşte şi: #COLECTIV. Cristian Matei, supravieţuitor al incendiului: "Mă întrebi dacă lumea a învăţat ceva, eu cred că nu. Nu a învăţat absolut nimic"

Citeşte şi: #COLECTIV Raed Arafat: Au fost în perioada respectivă foarte multe atacuri nejustificate. Ne-am obişnuit ca la fiecare situaţie de urgenţă cineva să plece

Citeşte şi: Realitatea dramatică a unei Românii care nu va mai fi niciodată la fel. Un an de la #Colectiv: 64 de morţi, niciun vinovat VIDEO

Citeşte şi: #COLECTIV: Fost primar al Capitalei: Nimeni nu mai dă autorizaţie de funcţionare fără să verifice în teren