Video #Colectiv. Justiţia, paşi mici către găsirea responsabililor/ Piedone: Mă simt vinovat că trăiesc. Peste 3.000 de primari din România semnează pe aceleaşi legi pe care am semnat eu

"O tragedie şi un dezastru nu se pot preveni şi, din păcate, legile în ceea ce priveşte administraţia sunt aceleaşi ca înainte de Colectiv. În primul rând, legile ar trebui să fie schimbate. Peste 3.000 de primari din România semnează pe aceleaşi legi pe care am semnat eu", a declarat fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru MEDIAFAX.

Întrebat dacă se simte vinovat, fostul edil a spus: "Mă simt vinovat că trăiesc".

Cristian Popescu este unul dintre cei împotriva cărora s-a îndreptat una dintre anchetele privind incendiul.

Potrivit DNA, în Sectorul 4 al Capitalei primarul şi funcţionarii serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competenţa de a emite acorduri şi autorizaţii de funcţionare pentru societăţile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante. Astfel, în calitate de primar, Cristian Popescu Piedone ar fi încălcat legea eliberând, la data de 14 ianuarie 2015, acordul şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.

A demisionat la câteva zile de la tragedie. Ulterior, la începutul lunii decembrie 2015, procurorii DNA au deschis o anchetă în care fostul edil a fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, alături de două angajate ale primăriei, Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, acuzate de complicitate la infracţiunile menţionate anterior.

A fost trimis în judecată pe 5 mai 2016. După ce Tribunalul Bucureşti a constatat că ancheta este completă, dosarul a fost reunit cu cel în care sunt judecaţi patronii clubului.

Este vorba despre prima anchetă deschisă după tragedie.

Pe 31 octombrie, procurorii şi poliţiştii criminaliştii au început cercetarea la faţa locului, fiind extinsă pe parcursul a două zile. S-au ridicat probe, obiecte ale celor care au fost în club, camerele de supraveghere, s-au vizionat imagini, s-au audiat martori, s-au făcut expertize, stabilindu-se în urma anchetei ca încăperea a fost cuprinsă de flăcuri în mai puţin de două minute.

Primii asupra cărora s-au îndreptat cercetările au fost patronii clubului Colectiv. George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu au fost arestaţi preventiv la data de 3 noiembrie. Acuzaţiile: omor din culpă şi vătămare corporală şi culpă. La sfârşitul anului 2015 măsura a fost înlocuită cu una mai uşoară.

Cercetările s-au extins şi asupra reprezentanţilor firmei care a livrat artificiile din club, Golden Ideas Fireworks. Artificierul firmei, Viorel Zaharia, este cercetat pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Patronii firmei, Cristian Niţă şi Daniela Niţă sunt acuzaţi de favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. Faţă de un alt pirotehnist, Marian Moise, rănit în incendiu, cercetările au fost disjunse într-un alt dosar.

În dosar au fost puse sub acuzare firmele SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală, în formă agravantă.

Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată Dosarul Colectiv la data de 28 aprilie 2016, cei trei patroni ai clubului şi reprezentanţii firmei de la care proveneau artificiile fiind judecaţi de Judecătoria Sectorului 4. După ce s-a constatat legalitate rechizitoriului, dosarul a fost trimis la Tribunal.

Cauzele în care sunt judecaţi patronii firmei de artificii, ai clubului Colectiv şi fostul primar Piedone, împreună cu fostele angajate ale primăriei, au fost reunite pe 15 mai 2017.

De atunci, dosarul înaintează încet, şedinţele de judecată fiind amânate de mai multe ori, din cauze procedurale.

În urmă cu aproape două luni, pe 11 septembrie, DNA a cerut ca statul român să fie chemat ca garant al al plăţii despăgubirilor. Nu a fost luată o decizie până în prezent.

"Participarea Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice la acest proces, în calitate de subiect procesual, este concordantă rolului constituţional al statului de conducător al instituţiilor publice, în considerarea faptului că, între activitatea de autorizare, rezultatul dramatic şi prejudiciul adus victimelor care au suferit vătămări, răni, arsuri etc în urma incendiului din club, deficienţele entităţilor publice implicate în intervenţia de urgenţă la incendiul din Clubul Colectiv din Bucureşti, în seara zilei de 30 octombrie 2015, există legătură de cauzalitate mediată", explica DNA în cerere.

În unul din cele două rechizitorii ce au fost conexate, însumate, constituirile de părţi civile se ridică la 42.194.144 euro şi 28.477.456 lei, iar în cel de-al doilea, 90 de persoane s-au constituit părţi civile cu sume cuprinse între 30.000 euro şi 2.000.000 euro.

Următorul termen a fost stabilit pentru 20 noiembrie.

Un alt dosar, aflat pe rolul Tribunalului Militar Bucureşti, este cel în care sunt vizaţi doi angajaţi ai ISU, Antonia Radu şi George Petrică Matei. Abia pe 24 octombrie, judecătorii militari au decis să înceapă judecata propriu-zisă.

Antonia Radu şi George Petrică Matei vor fi judecaţi de Tribunalul Militar Bucureşti pentru abuz în serviciu şi uzurpare a funcţiei, ei fiind trimişi în judecată, a doua oară, pe 28 octombrie 2016. Iniţial, DNA a trimis cauza judecătorilor pe 4 decembrie 2015, însă în februarie 2016, Curtea Militară de Apel a decis să retrimită dosarul la parchet pentru ca procurorii să refacă rechizitoriul.

Potrivit DNA, "în perioada septembrie 2014 - 30 octombrie 2015, inculpaţii Radu Antonina şi Matei George Petrică, în calitate de ofiţeri inspectori în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat faptul că Clubul Colectiv din Bucureşti (care până la data de 06.10.2014 a funcţionat ca persoana juridică S.C. Music Hall S.R.L., Bucureşti, iar după această dată ca persoana juridică S.C. Colectiv Club S.R.L. Bucureşti) desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu".

Conduita celor doi a dus la crearea unui prejudiciu de 12.156,42 lei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti Ilfov (reprezentând costurile efectuate cu prilejul intervenţiei în urma incendiului de la data de 30.10.2015, costuri constând în utilizarea autospecialelor de intervenţie, precum şi cheltuielile cu personalul implicat în intervenţie) şi la obţinerea unui folos necuvenit de 62.298 lei pentru S.C. Colectiv Club S.R.L. Bucureşti (reprezentând profitul pe care această societate l-a realizat de la începerea funcţionării până la data tragediei), explicau procurorii.

Ar fi mers de mai multe ori la club, însă nu ar fi făcut verificări şi nici nu şi-ar fi sesizat colegii că localul funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu.

În cauză s-au constituit părţi civile 248 persoane care cerut despăgubiri în valoare de 212.474.000 euro şi 51.240.315,8 lei.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a fost introdus în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente.

Alte dosare deschise ca urmare a incendiului sunt încă în instrumentarea procurorilor.

Unul dintre ele este cel care îl vizează pe Marian Moise, pirotehnistul rănit în urma incendiului, fiind acuzat de ucidere din culpă în formă agravată, vătămare corporală din culpă în formă agravată şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Acesta era angajat al firmei care a furnizat artificiile, iar în seara de 30 octombrie 2015 s-a ocupat de montarea lor în club. Acestei cauze i-a fost ataşată o plângere formulată de aparţinătorii unora dintre victime, privind intervenţia şi îngrijirea victimelor.

În dosar se fac cercetări privind conformitatea îngrijirilor medicale acordate victimelor. Dosarul se află în continuare în lucru, având în vedere faptul că pentru multe dintre persoanele vătămate s-au obţinut acte medicale de la unităţi sanitare din străinătate, fiind în curs expertize medico-legale complexe, privind leziunile traumatice prezentate de victime, capacitatea de muncă a acestora şi conformitatea îngrijirilor medicale acordate, potrivit procurorilor.

O altă cauză este cea disjunsă din cea a pompierilor, vizând modalitatea în care au fost încheiate mai multe contracte de sponsorizare la nivelul IGSU.

În urma incendiului din 30 octombrie 2015, 64 de persoane au murit, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din România şi din străinătate, şi alte 146 au fost rănite. Unul dintre cei 146 de răniţi s-a sinucis în cursul verii anului 2017.

Citeşte şi: #Colectiv | La doi ani după tragedie: Infecţiile nosocomiale rămân în spitale. Medicii le raportează, dar Ministerul Sănătăţii nu le centralizează

Citeşte şi: #COLECTIV | Astăzi se împlinesc doi ani de la tragedie - VIDEO

Citeşte şi: #Colectiv. Cum s-a implicat statul în recuperarea fizică şi psihică a victimelor

Citeşte şi: #Colectiv. 11 minute nesfârşite scurse până la apariţia primei salvări. Situaţia dezastruoasă în care se afundă serviciul de ambulanţă la doi ani de la tragedie

Citeşte şi: #Colectiv. Supravieţuitor: Parcă a fost ieri. Eu nu am visat niciodată că ard, dar îmi visez prietenii