#Colectiv | Măsurile guvernamentale post-Colectiv, tentative de a petici un sistem disfuncţional

Primul şi cel mai de impact efect asupra scenei politice pe care l-a avut incendiul din clubul Colectiv a fost demisia Guvernului în funcţie la acea dată. Marţi, 3 noiembrie 2015, a patra zi de la tragedia din clubul bucureştean şi după trei zile de doliu naţional, zeci de mii de oameni au ieşit pe străzile din Capitală şi din toată ţara pentru a-şi exprima revolta faţă de clasa politică. ”Corupţia ucide” a fost sloganul sub care s-a cerut plecarea celor consideraţi responsabili de moartea tinerilor arşi de vii în clubul Colectiv. Erau vizaţi, în primul rând, prim-ministrul Victor Ponta, ministrul de interne, Gabriel Oprea şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

A doua zi, miercuri, 4 noiembrie, la ora 10 şi 33 de minute Liviu Dragnea a anunţat că ”prim-ministrul a hotărât să îşi depună mandatul pentru că nu se mai poate continua aşa”. „Am înţeles că unii parteneri de-ai noştri nu doresc să îşi asume nicio responsabilitate şi nu înţeleg că nu se mai poate face politică rupţi de societate sau de ceea ce cer oamenii în toată societatea”, a declarat atunci Dragnea pe holurile Parlamentului cu referire directă la UNPR şi, mai ales, la Gabriel Oprea care, cu toate insistenţele PSD, a refuzat să se retragă din Guvern.

Abia la ora 10 şi 45 de minute a confirmat şi Victor Ponta ceea ce spusese Dragnea cu aproape un sfert de oră mai devreme, şi anume că îşi dă demisia din funcţia de şef al Guvernului.

”Am obligaţia să constat supărarea legitimă care există în cadrul societăţii. Oamenii simt nevoia de mai mult şi ar fi o greşeală din partea mea să ignor acest lucru. Începând de astăzi îmi depun mandatul de prim-ministru. Fac acest lucru pentru că în anii de politician am rezistat la orice bătălie cu adversarii politici însă nu mă bat cu oamenii”, şi-a motivat Ponta demisia din funcţia de prim-ministru.

”Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple. Dacă s-ar fi respectat şi dacă s-ar fi impus respectarea normelor şi a legilor, niciunul nu ar fi trebuit să moară”, a exclamat preşedintele Iohannis, care îi mai ceruse lui Ponta să demisioneze pe data de 5 iunie atunci când procurorii DNA l-au pus pe şeful Guvernului sub învinuire pentru fapte penale.

Pe 17 noiembrie, la 18 zile de la tragedia din Clubul Colectiv, guvernul de tehnocraţi condus de Dacian Cioloş a fost învestit în Parlament cu 389 de voturi ”pentru” şi 115 ”împotrivă”.

Potrivit unui raport publicat aproape un an mai târziu, Dacian Cioloş a prezentat un capitol dedicat măsurilor concrete luate după tragedia de la #Colectiv. Astfel, în document sunt trecute prelungirea perioadei în care se pot deconta tratamentele de care beneficiază răniţii din accidentul de la #Colectiv cu încă 2 ani, instituirea posibilităţii acordării în avans a sumelor necesare efectuării tratamentului şi îmbunătăţirea metodologiei de decontare, prin eliminarea unor documente.

”Am extins Compartimentul de Arşi din cadrul Spitalului Floreasca prin înfiinţarea unui salon de tip post-critic care cuprinde 6 paturi, fiind suplimentat numărul de paturi cu încă 7 pentru spitalizare continuă. În prezent se află în renovare secţia de ATI din cadrul Spitalului de Arşi, cu termen de finalizare sfârşitul lunii noiembrie” se mai arată în raportul publicat de guvernul Cioloş în noiembrie 2016.

Executivul condus de Dacian Cioloş mai specifica şi faptul că a stabilit norme stricte de autorizare şi verificare a produselor biocide care obligă distribuitorii şi producătorii să se re-autorizeze cu teste de eficacitate efectuate în laboratoare acreditate, dar şi modificarea şi adaptarea cadrului legislativ în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru îmbunătăţirea la nivel naţional a managementului tipurilor de risc şi responsabilizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

”Am reconfigurat sistemul integrat de răspuns la situaţii de urgenţă pentru eficientizarea activităţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin unificarea sub aceeaşi comandă a palierelor de prevenire şi intervenţie. Am îmbunătăţit fluxul informaţional existent prin integrarea dispeceratelor structurilor pentru situaţii de urgenţă şi de ambulanţă A crescut gradul de dotare cu autospeciale şi echipamente specifice pentru intervenţiile în situaţii de urgenţă şi dezastre pentru scăder ea timpilor de reacţie/intervenţie la evenimente şi îmbunătăţirea calităţii misiunilor executate”, se mai specifică în raportul publicat de Guvernul Cioloş.

Schimbarea procedurilor de autorizare şi verificare a biocidelor a fost decisă în urma scandalului Hexi Pharma. Deja apăruseră informaţii că o parte dintre răniţii de la Colectiv au contactat infecţii nosocomiale în spitalele româneşti când o anchetă de presă a arătat, în primăvara aului 2016, că Hexi Pharma furniza spitalelor din România dezinfectanţi diluaţi.

Dacian Cioloş a fost succedat la şefia Executivului de social-democratul Sorin Grindeanu, care a condus Guvernul 4 ianuarie până în 29 iunie 2017. Grindeanu s-a remarcat prin faptul că l-a acceptat în Executiv, în funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului pe Marius Alexandru Dunca, fost şef al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, prima persoană demisă după tragedia de la Colectiv. Angajaţii instituţiei, care era condusă la vremea respectivă de Dunca, au fost în control la Clubul Colectiv pe 30 octombrie 2015, cu 24 de ore înainte de incendiul în urma căreia şi-au pierdut viaţa 64 de tineri şi alţi peste 140 au fost răniţi.

„Noi nu am verificat nimic pentru că nu am putut face un control. A fost o sesizare venită din partea unei doamne, care a sesizat o neconcordanţă între preţuri. S-a deplasat o echipă de la Comisariatul principal Bucureşti la faţa locului, dar acolo nu am găsit niciun reprezentant legal. Cu siguranţă a intrat în club. Am găsit o persoană şi am lăsat o invitaţie, nefiind niciun reprezentant legal, neexistând registrul unic de control… „, a fost explicaţia dată atunci de Marius Dunca la Realitatea TV.

Mihai Tudose a preluat funcţia de prim-ministru al României la 29 iunie 2017. Tangenţial cu tragedia de la Colectiv, una dintre preocupările sale a fost dotarea cu ambulanţe.

Într-una dintre intervenţiile sale, la începutul unei şedinţe de guvern, insistând pe subiectul ambulanţelor, a parafrazat o strofă din poezia "La steaua", scrisă de Mihai Eminescu, în momentul în care l-a chestionat pe ministrul Sănătăţii despre programul de achiziţionare a unor ambulanţe: "Cu ambulanţele... Înţeleg că erau pe când nu s-au zărit, azi le vedem şi nu sunt".

La începutul altei şedinţe, pe 11 octombrie, premierul Mihai Tudose a anunţat definitivarea procedurii de achiziţie pentru 1.000 de ambulanţe, cu finanţare din fonduri europene.

”Vă propunem să aprobăm ordonanţa care priveşte desemnarea Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă să facă achiziţia centralizată de ambulanţe, atât pentru SMURD, cât şi pentru Serviciul de Ambulanţă, inclusiv pentru Bucureşti-Ilfov. (...) Achiziţia se va face printr-un program multianual pe o perioadă de patru ani, destinat ambulanţelor de tip A, sunt ambulanţe pentru transport pacient neasistat, ambulanţelor de tip B pentru intervenţie de urgenţă şi prim-ajutor şi tip C, pentru urgenţe medicale majore cu medic la bord. Avem în vedere achiziţionarea a aproximativ 2.200 de ambulanţe”, a precizat ministrul de Interne, Carmen Dan.

Ea a declarat că, din cele 2.200 de ambulanţe, 500 sunt pentru serviciul SMURD, iar secretarul de stat Raed Arafat este cel desemnat să coordoneze toate activităţile care privesc finanţarea, derularea procedurilor de achiziţie şi livrarea acestor echipamente către cele două servicii.

Cu trei luni înainte, în luna august, premierul Mihai Tudose a anunţat că Guvernul a identificat banii necesari pentru dotarea sistemului de intervenţii în caz de urgenţă, inclusiv pentru achiziţionarea elicopterelor, secretarul de stat din MAI Raed Arafat urmând să semneze documentele necesare în acest sens.

El a povestit şi prima discuţie cu Raed Arafat despre dotarea sistemului de intervenţii în caz de urgenţă.

„Prima dată când mi-a spus domnia sa (Raed Arafat - n.r.) suma m-am aşezat eu pe scaun: 600 de milioane de euro. Mi-a dat apă, m-a lăsat plângând. După 3 zile l-am chemat eu pe domnia sa, i-am dat apă că atunci când i-am spus că i-am găsit banii s-a aşezat el pe scaun. I-am găsit banii - fonduri europene, contractare...”, a afirmat premierul.

În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 146 au fost răniţi. În club, trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Incendiul a izbucnit din cauza unui foc de artificii aprins în timpul concertului şi s-a extins rapid.

Citeşte şi: Iordache, despre aniversarea lui Dragnea la doi ani de la comemorarea Colectiv: Asta este viaţa / Liderul PSD: Petrecerea nu e dată în cinstea zilei mele. Unii se folosesc şi acum de moartea acelor copii

Citeşte şi: Candele, flori şi rugăciuni, în memoria victimelor de la Colectiv, în Cluj-Napoca, Iaşi şi Sibiu: "E important să ne amintim de cât de vulnerabili am fost atunci, cât de vulnerabili suntem acum în faţa unui sistem corupt"

Citeşte şi: #COLECTIV: Slujbă de pomenire pentru cei 64 de tineri care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei/ Zeci de oameni au venit pentru a aprinde lumânări şi a se ruga | FOTO, VIDEO

Citeşte şi: IMAGINILE ZILEI: Doi ani de la tragedia din Colectiv

Citeşte şi: #Colectiv. Justiţia, paşi mici către găsirea responsabililor/ Piedone: Mă simt vinovat că trăiesc. Peste 3.000 de primari din România semnează pe aceleaşi legi pe care am semnat eu

Citeşte şi: #Colectiv | La doi ani după tragedie: Infecţiile nosocomiale rămân în spitale. Medicii le raportează, dar Ministerul Sănătăţii nu le centralizează