COMENTARIU Sorina Matei: Kovesi, la 2 ani de la revocare. De la „duşmanii” din România, la alţi „duşmani”

„În dreapta am duşmani, în stânga am duşmani, în spate am duşmani, nu am ce face decât să merg înainte”, spunea acum 4 ani, cam pe aceeaşi vreme, Laura Codruţa Kovesi, în plină prăbuşire a principalei structuri de luptă anticorupţie a României, din poziţia de procuror şef al DNA în luptă cu toată lumea.

Acum, în iulie 2020, ca procuror şef al Parchetului European, Codruţa Kovesi „se luptă” din nou. Preventiv. Deşi n-o atacă nimeni. „Mă aştept să existe atacuri asupra instituţiei, asupra procurorilor. Sunt convinsă că vom avea atacuri dar eu sunt pregătită. Sunt covinsă că şi colegii mei sunt pregătiţi”.

Bine, munca efectivă Laura Codruţa Kovesi n-a început-o, performanţele profesionale, realizările şi confirmările definitive ale instanţelor europene sunt încă departe, dar este de remarcat că Laura Codruţa Koveşi, încă de pe acum, a început o nouă bătălie: cu insulara Malta. Este supărată că micul stat mediteraneean nu a oferit până acum suficienţi candidaţi eligibili şi aşa a întârziat din decembrie 2019 tot Parchetul European.

Suntem în iulie 2020 şi...nimic.

Fără procurori europeni, aşa cum spune şi Codruţa Kovesi, Parchetul European nu are colegiu. Fără colegiul cu cei 22 de procurori europeni ai statelor plus ea, Parchetul European nu are reguli de procedură şi nici cadru normativ, deci nu funcţionează.

Dar ce „a uitat” să spună Kovesi sunt următoarele detalii: fără „mama” Parchetului European, Monica Macovei, unul dintre cei mai dedicaţi sfătuitori ai ei, care a luat de 3 ani „ţintă-piept” Malta, trimisă în 2017 în delegaţia ad-hoc a Parlamentului European în misiune oficială în Malta, poate că nici pe Kovesi n-ar fi atras-o foarte mult subiectul.

Poate că dacă acolo Mafia n-ar fi ucis jurnalişti, Malta nu capta atenţia deloc.

Poate că este cam nefiresc să te foloseşti de durere, să exploatezi mediatic emoţionalul şi scrisorile rudelor jurnaliştilor ucişi în Malta trimise Consiliului UE, doar ca să-ţi proiectezi o altă anvergură în numirea ca procuror şef european.

Asta în condiţiile în care tu, în propria ţară, după două mandate de procuror general şi două mandate succesive, dar nefinalizate de procuror şef DNA, pe problematici profesionale, ai avut grijă să-ţi pui o bună parte a presei române în cap.

Deşi numită de 10 luni, ca procuror şef european, pentru un mandat de 7 ani, Kovesi este aceeaşi: vorbeşte în română la Euronews, dând semnale „de luptă” la baionetă şi către alte state europene (Ungaria Polonia, Suedia, Danemarca, Irlanda), deşi - de exemplu- calibrul poziţiei, nu patriotismul, te obliga să comunici într-o limbă de circulaţie internaţională. La Codruţa Kovesi, până şi vestitele şosete au rămas la fel. 

La final, cumva, vă transmite că nu v-a uitat.

Fosta şefă DNA anunţă acum, nu din Ştirbei Vodă, ci chiar din fruntea Parchetului European, că va cerceta „în principal cauze în care sunt implicate persoane care deţin funcţii importante sau oameni de afaceri bogaţi”. Cum ar fi spus la DNA, îi „umflă”! Asta când singura meserie a procurorilor pe acest pământ este să cerceteze fapte, nicidecum persoane, şi să asigure astfel aplicarea şi respectarea legii, imparţială, fără privilegii şi fără discriminări.

Mai spune că îi este greu să comenteze ce se întâmplă în DNA pentru că a plecat de 2 ani din instituţie. 

Este adevărat aici, interviul are o simbolistică aparte. Mulţi văd, puţini cunosc. Codruţei Kovesi îi plac simbolisticile. Pe 9 iulie 2018, Codruţa Kovesi devenea singurul procuror şef din istoria DNA revocat din funcţie prin decret, sugerând printre dinţi că s-ar putea lupta şi cu preşedintele României, contestându-i decretul în instanţă. N-a făcut-o, s-a dus la CEDO. Pe 6 iulie 2020, după 2 ani, Codruţa Kovesi, ca procuror şef al Parchetului European, oferă publicului din România difuzarea integrală a unui interviu de aproape 8 minute pe Euronews despre noi lupte, dar cu aceleaşi tactici, metode şi sloganuri. 

We've...been there, done that.

Dar să nu pierdem esenţialul: Codruţa Kovesi nu comentează ce se întâmplă în DNA pentru că, spune ea, nu mai ştie ce se întâmplă în instituţie. Asta în condiţiile în care, la fel de adevărat este că taman ieri, tot 6 iulie, proaspătul şef DNA, care i-a declarat deja admiraţia, ţinea discursuri de lemn prin videoconferinţă, în audieri publice ale Parlamentului European, despre Parchetul European condus de Kovesi, OLAF şi investigarea fondurilor europene.

Şi tot Codruţa Kovesi mai zice: „în ultimii 3 ani justiţia din România a fost constant atacată, au fost foarte multe metode de hărţuire, de intimidare a magistraţilor, nu doar a procurorilor, ci şi a judecătorilor, au fost pornite foarte multe acţiuni disciplinare, dosare penale împotriva multor procurori şi judecători, independenţa Justiţiei a fost afectată în mod constant, prin atacuri, prin modificări legislative. Întotdeauna am considerat că aceste atacuri care nu au fost îndreptate împotriva mea, ci împotriva procurorilor, pot fi considerate ca un criteriu de evaluare a calităţii muncii şi a eficienţei pe care o are”.

Factualul a fost cel care a fost mai mereu într-o eternă bătălie cu procurorul Kovesi. Iar cuvintele de multe ori s-au repetat spre înţelegerea cât mai bună a maselor, tehnică vestită. Dar să ne întoarcem la castravete. 

 „Calitatea muncii şi eficienţa” au însemnat, în 2018, pentru DNA achitări de 36%, iar în 2019 - istoricul 52,3%. Un "scor" pe care totuşi nimeni în istoria de 18 ani a DNA nu l-a reuşit. Acuzarea în România a fost întărită, tehnic, prin înfiinţarea prin lege, de către Parlamentul suveran în orice democraţie, a unei structuri de parchet. Să nu uităm că DNA este înfiinţată, nu de Legiuitorul principal, ci de Guvern/Executiv prin Ordonanţă de Urgenţă. Codul Penal nu a fost modificat, unele anchetele disciplinare ale lui Kovesi zac de ani buni sub bagheta secţiei de procurori a CSM, judecătorii şi procurorii şi justiţiabilii au fost supravegheaţi în masă pe protocoale semnate de Kovesi şi declarate definitiv ilegale, şi în legile Justiţiei, dorite a fi modificate chiar de CSM- garant constituţional- independenţa este fix cea din legea fundamentală a României.

Iar „cine dă în mine, dă în fabrici şi uzine” - aici nu prea mai ţine.

„Cine vrea să mişte lumea, trebuie să se mişte pe el însuşi”.

Socrate spunea asta. S-a născut totuşi la sfârşitul războaielor persane, la finalul conflictelor militare dintre lumea Greciei Antice şi Imperiul Persan, şi a murit în 399. Înainte de Hristos.