Comisia Iordache a scăzut la 15 ani vechime accederea în funcţia de judecător/procuror pentru promovare la PÎCCJ/ Proiectul privind Codul de procedură civilă, adoptat în forma Senatului

Membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei au întocmit raport favorabil de adoptare a Legii, cu amendamente admise. Au fost exprimate 13 voturi „pentru” şi trei voturi „împotrivă”

„15 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, prevede amendamentul adoptat în Comisia de specialitate, adus articolului 44 (1), litera c.

În Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, condiţia de vechime pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în cadrul Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie era de 10 ani, iar în forma în vigoare a legii condiţia este de 18 ani.

„Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 15 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă Curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop”, prevede un amendament adoptat de comisie.

De asemenea, Comisia a stabilit că „la finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică stabiliţi prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică vor realiza o avealuare a activităţii desfăşurate de fiecare auditor pe durata stagiului”.

Un alt amendament adoptat de comisie prevede că judecătorii sau procurorii care îşi încetează activitatea pentru a exercita o funcţie în cadrul unor instituţii sau autorităţi publice sau un organism internaţional, au dreptul de a-şi rezerva postul pentru o perioada de macimum 6 luni.

„Judecătorii sau procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art 33.1 şi de art 105 şi care îşi încetează activitatea, din motive neimputabile, în vederea exercitării unei funcţii în cadrul unei instituţii sau autorităţi publice naţionale, a unui organism internaţional, a unei instituţii a UE sau a unei instituţii internaţionale, au dreptul să li se rezerve postul pentru o perioadă de maximum 6 ani. Postul astfel rezervat va fi ocupat din fondul deposturi bugetare neocupate al Ministerului Justiţiei”, prevede amendamentul adus articolului 58 de senatorul PSD Robert Cazanciuc.

Şi senatorul PSD Şerban Nicolae a propus un amendament pentru articolul 7 din OUG 92/2018, care a fost adoptat de comisie cu majoritate de voturi.

„Procurorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt delegaţi sau detaşaţi în cadrul Parchetului de le Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, îşi pot desfăşura în continuare activitatea în cadrul acestora, pe durata detaşării sau delegării, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, prevede amendamentul propus de Şerban Nicolae.

În plenul din 14 noiembrie, deputaţii au adoptat proiectul de lege privind aprobarea OUG 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Potrivit actului normativ adoptat de Camera Deputaţilor, judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii "condiţiei privind buna reputaţie".

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, respectiv din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea
nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Printre modificările aduse de Camera Deputaţilor Legii nr. 304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se numără următoarele:

- "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii."

- A fost eliminată absenţa "cazierului fiscal" din condiţiile pentru admiterea unei persoane la Institutul Naţional al Magistraturii.

- Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător "şi procuror".

- Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar "în ultimii 3 ani", să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop

- Judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii "condiţiei privind buna reputaţie, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie".

- A fost eliminat un articol potrivit căruia "constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat"

Legea adoptată de plenul Camerei Deputaţilor modifică şi legea 304/2004 privind organizarea judiciară:

- "Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, pronuntata de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, este supusă căii de atac a recursului".

- Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu va mai avea printre atribuţii să propună Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

- Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar "în ultimii 3 ani", să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma concursului organizat de către comisia constituită în acest scop

- S-a introdus un nou articol cu următorul cuprins: "Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la <<procurorul ierarhic superior>> în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia".

- A fost eliminată din concursul pentru numirea procurorilor din Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie "o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi din ultimii 3 ani de activitate".

- Printre atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost introdusă „exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a prezentei".

- Se introduce posibilitatea ca în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, numiţi pentru 3 ani, cu posibilitate de prelungire.

- A fost eliminat articolul care spunea că specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În ceea ce priveşte legea 317/2004 privind CSM, legea adoptată în plen prevede, ca modificări, următoarele:

- Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are printre atribuţiile referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor: "urmăreşte respectarea prevederilor legale şi
regulamentare în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor şi ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităţilor ce pot afecta buna desfăşurare a activităţii acestora".

- În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.

Proiectul de lege privind aprobarea OUG 92/2018 urmează să ajungă în plenul Senatului pentru dezbatere şi vot, care va avea rol de for decizional.

Proiectul privind Codul de procedură civilă, adoptat în forma Senatului

Comisia specială pentru legilor justiţiei a dat, luni, raport favorabil pentru proiectul de lege privind Codul de procedură civilă, iniţiativa rămând în forma adoptată de Senat, care se află în reexaminare ca urmare a deciziei CCR. Iniţiativa urmează să primescă votul de Camera Deputaţilor.

În şedinţa de luni, Comisia pentru legile justiţiei condusă de Florin Iordache a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, proiectul privind Codul de procedură civilă rămând în forma adoptată de Senat.

Pe 12 noiembrie, Senatul a modificat, prin reexaminare, legea privind Codul de procedură civilă, ca urmare a deciziei CCR care a admis parţial sesizarea ÎCCJ de neconstituţionalitate.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a modificat proiectul de lege privind Codul de procedură civilă înainte ca acesta să intre în plenul Senatului.

„În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, nu sunt supuse recursului hOtărârile pronunţate până la data de 19 iulie 2017, inclusiv în cererile prevăzute la art 94, pct 1 lit a-i din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropiere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciae, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.

În procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv şi nesoluţionate prin hotărâre pronunţată până la data de 19 iulie 2017 inslusiv, precum şi în procesele portine începând cu data de 20 iulie 2017 şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art 94 pct 1 litera a-i din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului”, prevăd modificările aduse articolului XVIII.

În forma adoptată de Parlament, articolul XVIII arăta astfel: „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art 94 pct 1 litera a-i din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncp şi de asigurări sociale, în materie de expropriere. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului”.

Iniţiatorii proiectului legislativ sunt mai mulţi parlamentari din PSD.

Pe 12 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat CCR cu privire la neconstituţionalitatea unor prevederi din actul normativ. Pe 4 iulie, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 454/ 04/07/2018. Astfel că proiectul legislativ s-a întors în Parlament pentru a se pune în acord cu decizia instituţiei.

Proiectul de lege urmează să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional.