Comisia Iordache îşi reintră în rol: Raport favorabil pe proiectul de Cod penal/ Toader a ajuns neinvitat la şedinţă. Iordache: Eu personal nu l-am invitat. E o greşeală/ REPLICA primită

UPDATE ora 17.10: Tudorel Toader a declarat, marţi, că, fiind un proiect legislativ, era obligaţia Parlamentului de a aduce Codurile penale în conformitate cu deciziile CCR. Ministrul Justiţiei a precizat că nu sunt argumentate afirmaţiile potrivit cărora Guvernul nu şi-a îndeplinit obligaţia.

„În iulie 2017-noiembrie 2017 Ministerul Justiţiei a finalizat două proiecte de lege, Codul penal şi Codul de procedură penală, pe care le-a trecut în Guvern, Guvernul le-a aprobat şi le-a trimis la Parlament pentru ce? Pentru modificarea Codului penal în accord cu deciziile CCR, în noiembrie 2017 priiect de lege pentru modificares Codului de procedură penală în acord cu CCR şi transpunerea directive privind prezumţia de nevinovăţie. Un an mai mult şi jumătate au fost trimise în Parlament, greu de susţinut afirmaţia care s-a repetat că Guvernul nu şi-a îndeplinit obligaţia ca în cele 45 de zile şi aşa mai departe. Eu vorbesc în numele Ministerului, al meu personal şi nu a celor care nu au continuat procesul legislativ de punere în acord. Acum să răspund punctual la întrebarea la întrebările care au fost puse şi care sunt pertinente”, a mai spus Toader.

Ministrul a adăugat că atunci când vorbim despre norme de lege precum codurile penale nu se poate spune că decizia de neconstituţionalitate nu este obligatorie.

„Obligaţia de modificare a legii în vigoare, nu a proiectului de lege, deci se referă la obligaţia legii în vigoare nu la proiectul de lege când se publică decizia în Monitorul Oficial, iar textul neconstituţional se suspendă dacă în 45 de zile legiuitorul nu revine textul îşi încetează efectul. Aveaţi Constituţia, dacă spune că textul declarat neconstituţional îşi încetează efectul înseamnă că textul e în vigoare, obligaţia deci izvorăşte din deciziile de neconstituţionalitate sau interpretative privind norme juridice în vigoare. Când vorbim de norme de lege precum cel de faţă, Codul penal sau Codul de procedură penală, nu putem spune că decizia de neconstituţionalitate nu produce efecte nu e obligatorie, ea e obligatorie. Dar unde este obligaţia? Nu de a o transpune în legislaţie, de a aduce soluţia considerată constituţională în câmpul activ al legii. Obligaţia este pentru legiuitor. Dacă legiuitorul doreşte să continue procesul legislativ să adopte acea lege, e obligat ca să respecte soluţiile din decizia CCR, dacă e o soluţie de neconstituţionalitate legiuitorul trebuie să o elimine”, a conchis Tudorel Toader.

UPDATE ora 17.07: Comisia pentru legile justiţiei a adoptat raport favorabil pe proiectul de Cod penal

Comisia pentru legile justiţiei a adoptat, marţi, raport favorabil pe proiectului de modificarea a Codului penal, în urma deciziei CCR. La discuţiile forului legislativ a participat şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Raportul de admitere cu amendamente a fost adoptat de Comisia specială cu 12 voturi pentru şi 7 împotrivă.

Potrivit documentului obţinut de MEDIAFAX, amendamentele privesc eliminarea prevederilor declarate neconstituţionale de CCR. De asemenea, Comisia specială pentru legile justiţiei va prelua prevederile declarate constituţionale de CCR.

Printre articolele eliminate, în urma deciziei CCR, se numără şi articolul 64 (1), care prevedea: „ În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate stabilite prin expertiză medico-legală, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii”.

Astfel, articolul 64 (1) revine la forma în vigoare: „Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii (1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimţământul acesteia, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii”.

Şi articolul 96 (4) din proiectul de lege trimis la promulgare va fi eliminat. Acesta prevedea: „Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.”

În legea în vigoare, articolul 96 (4) arată: „Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (4) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei”.

Şi prevederile declarate neconstituţionale ale articolului 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei cu închisoarea sunt propuse a fi eliminate de către Comisia pe legile justiţiei. Astfel, se propune eliminarea literei d) a articolului 100, care prevede: „nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate”.

Restul prevederilor din articolul 100 vor fi preluate în comisie, după ce Curtea Constituţională a decis că prevederile sunt constituţionale:

„Art. 100. – (1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească”, prevede articolul 100 din proiectul de lege privind Codul penal, trimis la promulgare.

De asemenea, comisia va modifica şi articolul 75 privind circumstanţe atenuante, declarat constituţional de CCR.

„Articolul 75 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: „d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice”, potrivit amendamentului din draftul amendamentelor pentru modificarea Codului penal, transmis Comisiei Iordache.

În legea în vigoare, articolul 75 (1), litera d). arată astfel: „Art. 75: Circumstanţe atenuante (1) Următoarele împrejurări constituie circumstanţe atenuante legale: d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni: contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor”.

UPDATE ora 15.41: Iordache, despre prezenţa lui Toader: Eu personal nu l-am invitat. A fost o greşeală a staffului

Preşedintele Comisiei pentru legilor justiţiei Florin Iordache a declarat că el personal nu l-a invitat pe ministrul Justiţiei Tudorel Toader, fiind o greşeală a staff-ului tehnic. El a adăugat că e regretabil că Guvernul nu a reuşit să transpună decizia CCR în codurile penale.

„Vă voi exprima un punct de vedere al PSD. Suntem aici datorită faptului că dintr-o regretabilă eroare a guvernării PSD-ALDE Guvenrul nu a reuşit să implementeze deciziile constituţionale, potrivit ultimei decizii ale CCR. De aceea nu am invitat astăzi reprezentanţii ministerului, pentru că e anormal. Eu personal nu l-am invitat. A fost o greşeală a staffului. Guvernul a avut patru luni de zile la dispoziţie să ducă la îndeplinire decizia CCR şi din săptămână în săptămână, din lună în lună ne-am trezit în luna aprilie când decizia CCR care stabilea că anumite articole ale Codului penal sunt constituţionale şi alte articole sunt neconstituţionale, suntem în aceeaşi situaţie. În consecinţă, decizia politică a noastră este aceea de a discuta acele articole neconstituţionale declarate de Curte să fie eliminate”, a susţinut Florin Iordache, la discuţiile pe Codurile penale din cadrul Comisiei speciale de modificare a legilor justiţiei.

El a anunţat şi calendarul de adoptare a Codurilor penale de către Parlament.

„Trimitem Senatului forma Codului penal cu articolele declarate constituţionale şă fie adoptată mâine, iar săptămâna viitoare atât Codul penal cât şi Codul de procedură penală să fie adoptate de către Camera Deputaţilor. În consecinţă preşedintele României să aibă două legi, Codul penal şi Codul de procedură penală, cu toate acele articole declarate constituţionale şi atunci posibilitatea atacării la Curte a dumneavoastră sau a preşedintelui, să puteţi ataca sau există varianta reexaminării. (...) Propunerea noastră e să fie eliminate articolele cu vicii de constituţionalitate”, a conchis Iordache.

Tudorel Toader a declarat că secretarul de stat Mariana Moţ i-a transmis că Ministerul Justiţiei a fost invitat la dezbaterile Comisiei pentru legile justiţiei. Replica acestuia vine după ce Florin Iordache i-a spus lui Toader că „el personal nu l-a invitat pe ministru”, fiind o greşeală a staffului

„Sigur că da, domnul ministru a venit doar să vă vadă cum vă contraziceţi, dar nu ăsta e motivul. Eu am declarat de foarte multe ori că am dat curs tuturor invitaţiilor pe care le-am primit. Astăzi, doamna secretar de stat Moţ mi-a spus că ministerul a fost invitat la debutul dezbaterilor pentru reluarea acestui proiect de lege. Acesta este motivul pentru care am venit”, a afirmat Tudorel Toader, la începutul dezbaterilor Comisiei pe modificarea Codului penal.

UPDATE ora 15.41: Ministrul Justiţiei Tudorel Toader participă, la ora transmiterii acestei ştiri, la şedinţa de marţi a Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de Florin Iordache, care dezbate modificarea codurilor penale.

Comisia Iordache îşi reintră în rol şi începe modificarea codurilor penale

„Florin Iordache execută ordinele lui Dragnea la foc automat! Deputaţii din Comisia Juridică au fost convocaţi azi, la ora 15:30, în Comisia specială pentru a modifica rapid Codul Penal, dar şi Legea 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

PSD vrea să impună următoarele modificări: reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea neglijenţei în serviciu, micşorarea termenelor la eliberarea condiţionată. Şi, nu în ultimul rând, vrea să abroge articolul în baza căruia Dragnea ar putea fi condamnat în dosarul angajărilor fictive! Infractorii îşi fac, din nou, legislaţia penală”, a transmis USR, pe Facebook.

Birourile reunite ale Parlamentului au stabilit, luni, prelungirea perioadei de activitate a Comisiei speciale pe legile justiţiei pentru o perioadă de 120 de zile, în contextul în care Liviu Dragnea spunea, săptămâna trecută, că Parlamentul trebuie să reia modificarea codurilor penale.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat, miercurea trecută, întrebat dacă Parlamentul va modifica proiectele Codului penal şi Codului de procedură penală, că Legislativul a luat o pauză pentru a fost păcălit de către Guvern, însă acum îşi va relua atribuţiile.

Chestionat dacă vor fi modificate codurile penale de către Legislativ, Liviu Dragnea a răspuns: „Da, Parlamentul trebuie să lucreze. A luat o pauză, fiind păcălit de către Guvern, şi acum o să îşi reintre în atribuţii”.

În replică, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a explicat că proiectele Codului penal şi Codului de procedură penală pot fi modificate mai rapid de Parlament, dacă sunt în procedură de urgenţă, doar printr-o OUG.