Comisia specială: Statul are dreptul să se îndrepte împotriva magistraţilor ce au comis erori judiciare

„După ce prejudiciul a fost acoperit integral de către stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acţiune în regres prin Ministerul Finanţelor, împotriva judecătorului sau procurorului care cu reacredinţă sau neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, potrivit amedamentului adus la Statutul procurorilor şi judecătorilor.

Aleşii nu au adus modificări radicale cu privire la răspunderea magistraţilor.

Raportul care va ajunge în plen prevede că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. De asemenea, nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare.

Pentru repararea prejudiciului, persoanele vătămate se vor îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, iar competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază persoana îndreptăţită.

Aleşii au decis că plata de către stat a sumelor datorate cu titlul de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive. Raportul prevede că termenul de prescripţie a acţiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun şi începe să curgă de la data achitării integrale a prejudiciului de către stat.

„Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţă, Curţii de Apel Bucureşti - secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la curtea de apel competentă sau la parchetul de pe lângă această, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului”, potrivit sursei citate.

Aleşii au decis că „pentru exercitarea acţiunii în regres este necesară stabilirea existenţei relei-credinţe sau a gravei neglijente a judecătorului sau procurorului prin hotărâre penală definitivă sau în condiţiile prevăzute de art. 44-51 din Legea 317/2004 privind CSM, referitoare la verificări prealabile, cercetarea disciplinară, acţiunea disciplinară şi soluţionarea acesteia prin hotărâre definitivă”.

Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 8, cu privire la acţiunea în regres, se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Motivele de recurs nu sunt limitate la cele de casare prevăzute de art. 488 al Codului de procedură civilă, instanţa putând să examineze cauza de sub toate aspectele, prevede Statutul magistraţilor în forma adoptată de comisie.

Aceste modificări au fost adoptate în bloc după mai mult de patru ore de dezbatere, aleşii având nevoie şi de două pauze pentru a se pune de acord asupra formei pe care o vor adopta.

„Este formularea asociaţiilor profesionale", a conchis preşedintele Comisiei speciale, Florin Iordache.