Corina Creţu a interpelat CE pe tema sărăciei, care afectează mai ales copiii din România

Creţu a arătat că, în medie, unu din patru europeni este ameninţat de sărăcie, potrivit statisticilor oficiale ale UE, această pondere atingând recordul în cazul copiilor din România, aproape jumătate suferind din cauza sărăciei sau fiind vizaţi de acest risc.

Europarlamentarul social-democrat a cerut, în interpelarea adresată Executivului comunitar, măsuri coordonate la nivel european pentru crearea de locuri de muncă şi combaterea sărăciei prin politici focalizate şi instrumente de intervenţie concretă în vederea sprijinirii categoriilor celor mai defavorizate, în special a copiilor.

"Datele oficiale privind sărăcia şi excluderea socială la nivel european reflectă falimentul politicilor de austeritate, care au accentuat polarizarea în societate şi au afectat grav nivelul de trai al cetăţenilor. În special în cazul României - care deţine în UE recordul de sărăcie în rândul copiilor - este revoltător, aşa cum e cuantificat statistic, efectul dramatic al politicilor antisociale ale guvernului Boc", a declarat Corina Creţu.

Ea a subliniat că, potrivit celor mai recente date, publicate luna aceasta de Eurostat, cele mai ridicate rate ale riscului sărăciei în UE, în anul 2010, s-au înregistrat în Bulgaria (42%) şi România (41%), iar cele mai scăzute în Cehia (14%), Suedia şi Olanda (15%). "La nivelul Uniunii Europene, 115 milioane de persoane, adică 23% din populaţie, erau ameninţate de sărăcie şi excludere socială, înainte ca măsurile antisociale ale guvernelor de dreapta să-şi producă pe deplin efectele nocive", a precizat vicepreşedintele Comisiei pentru Dezvoltare a Parlamentului European.

Ea a mai spus că "cel mai îngrijorător este faptul că în rândul copiilor ponderea celor ameninţaţi de sărăcie a fost mai mare decât în cazul adulţilor, ajungând la 27%, ca medie europeană, şi la 48,7% în România - procent record în Uniunea Europeană, în condiţiile în care în celelalte state membre variază între 15% în Slovenia şi ţările scandinave şi 44,6% în Bulgaria".

"În România şi Ungaria se înregistrează şi cele mai mari diferenţe între situaţia copiilor şi a celorlalte categorii de vârstă", a mai apreciat Corina Creţu.