Cum au scăpat cinci români de abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale vs. acuzaţiile procurorilor. Ce au invocat avocaţii

În aceeaşi zi, la instanţa din Alba Iulia, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara a scăpat de executarea pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

Decizia CCR invocată de avocaţi

Cele două cazuri sunt considerate fără precedent în Justiţia românească şi ambele situaţii au la bază decizia Curţii Constituţionale din vara anului trecut, privind abuzul în serviciu.

Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ''îndeplineşte în mod defectuos'' nu poate fi interpretată decât ''prin încălcarea legii'', iar prin ''lege'' se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă).

Judecătorii Constituţionali arată că termenul ''defectuos'' din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ''nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal'' şi, mai mult, că acest termen ''nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia''. ''Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare'', mai arată judecătorii în motivare.

Prin urmare, potrivit sursei citate, ''Curtea constată că sintagma <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cuprinsul dispoziţiilor art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează <<prin încălcarea legii>>''.

În continuare, judecătorii constituţionali explică faptul că, prin termenul de ''lege'', trebuie să se înţeleagă exclusiv ''legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului''. ''Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament (...), precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern (...), respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice'', arată judecătorii CCR în motivare.

Judecătorii admit că legislaţia primară (legile adoptate de Parlament şi ordonanţele date de Guvern) poate fi detaliată ''prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară'', dar spun că aceste acte normative ''date în executarea legilor şi a ordonanţelor Guvernului se emit doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă''.

Un lucru foarte important precizat de judecătorii constituţionali în motivarea deciziei este cine poate ''reglementa şi aplica'' prevederile privind abuzul în serviciu. Curtea constată că acest drept aparţine deopotrivă legiuitorului (Parlament sau Guvern) şi ''organelor judiciare chemate să aplice legea'' (procurorii şi judecătorii). ''Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa şi aplica, în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind abuzul în serviciu, ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare – ministerul public şi instanţele judecătoreşti -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare'', precizează judecătorii în motivarea deciziei privind abuzul în serviciu.

Curtea Constituţională a admis parţial, pe 15 iunie, sesizările privind neconstituţionalitatea prevederilor privind abuzul în serviciu, judecătorii recomandând ca sintagma ''în mod defectuos'' să fie înlocuită cu ''prin încălcarea legii''.

Cluj: Curtea de Apel a achitat patru persoane acuzate de abuz în serviciu

Curtea de Apel Cluj a decis luni achitarea a patru persoane din fosta conducere a SC Electrica Nord Transilvania acuzate de abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la abuz în serviciu, pe motiv că fapta în cazul lor nu mai este prevăzută de legea penală, sentinţa fiind definitivă.

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Lucian Marian, a declarat corespondentului MEDIAFAX, că decizia a fost dată luni, în consens cu hotărârea de anul trecut a Curţii Constituţionale a României.

”Curtea de Apel Cluj a decis luni achitarea mai multor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, decizia fiind dată în consens cu decizia Curţii Constituţionale a României care explicitează pentru constituţionalitate abuzul în serviciu. Fapta comisă în concret de cei judecaţi în acest dosar, nu în general, nu mai este prevăzută de legea penală, şi s-a reţinut că inculpaţii nu ar fi încălcat o obligaţie sau o îndatorire prevăzută de o lege sau OUG, ci de un act normativ inferior. Decizia CCR de anul trecut este obligatorie pentru instanţele de judecată. În momentul în care este sesizat un abuz în serviciu acesta trebuie să fie analizat în virtutea deciziei CCR. Decizia Curţii de Apel Cluj emisă luni este definitivă”, a spus Marian.
Pe portalul de justiţie în cazul dosarului soluţionat de Curtea de Apel Cluj se arată că au fost achitaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu trei persoane din fosta conducere a SC Electrica Nord Transilvania, printre care şi fostul director general Gabriel Ruga, şi una pentru complicitate la abuz în serviciu, dar au fost majorate pedepsele în cazul unora dintre ei pentru spălare de bani şi luare de mită.

Mai multe persoane din conducerea SC Electrica Transilvania Nord au fost trimise în judecată, în anul 2009, de către DNA Cluj, pentru fapte de corupţie, fiind acuzate că în perioada 2002-2004 au cumpărat fără licitaţie produse electrice contrafăcute.
Tribunalul Cluj a dispus în anul 2015 condamnarea a trei persoane din acest dosar la câte trei ani de închisoare şi trei ani interzicerea unor drepturi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice şi pe una la cinci ani de închisoare şi cinci ani interzicerea unor drepturi pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu.
O faptă de abuz în serviciu, dezincriminată la Curtea de Apel Alba Iulia

În aceeaşi zi, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara a scăpat de executarea pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, după ce judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia i-au admis contestaţia la executarea pedepsei, decizia fiind definitivă.

Surse judiciare au declarat luni corespondentului MEDIAFAX că avocaţii secretarului Consiliului Judeţean Hunedoara, Dan Daniel, au depus o contestaţie la executarea pedepsei acestuia, motivată pe decizia Curţii Constituţionale din vara anului 2016, care a recomandat schimbări în ceea ce priveşte reglementarea infracţiunii de abuz în serviciu din Codul Penal.

Aceleaşi surse au declarat corespondentului MEDIAFAX că avocaţii lui Dan Daniel au invocat, în susţinerea cererii, hotărârea Curţii Constituţionale, care spune că articolul 297 din noul Cod Penal, privind abuzul în serviciu, are elemente neclare şi neconstituţionale.
Potrivit minutei hotărârii Curţii de Apel Alba Iulia, „s-a admis contestaţia formulată de condamnatul Dan Daniel împotriva încheierii penale (...) pronunţată de Tribunalul Hunedoara (...), pe care o desfiinţează în totalitate şi, procedând la soluţionarea cauzei (...), constată dezincriminată fapta prevăzută de art. 297 alin.1 C.pen. (...) pentru care a fost condamnat contestatorul”.

Curtea de Apel Alba Iulia a dispus încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe doi ani a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, decizia fiind definitivă.

Citeşte şi: Liviu Dragnea, la ÎCCJ pentru un nou termen în dosarul de instigare la abuz în serviciu: "Mă consider nevinovat". Trei inculpaţi din dosar şi-au recunoscut faptele

Citeşte şi: UDMR, proiect de modificare a Codului de procedură penală: Magistraţii vor putea fi acuzaţi de abuz

Citeşte şi: Traian Băsescu: Când ai dosar pe abuz în serviciu, laşi ciocu’ mic, domnu’ Dragnea? Dragnea: Nu e cazul

Citeşte şi: 2.151 dosare de abuz în serviciu la DNA.1.960 oameni trimişi în judecată de Parchetul General tot pentru abuz