Decizia CC privind Legea ANI se referă la publicarea declaraţiilor de avere

Curtea Constituţională (CC) a examinat din oficiu întreaga Lege ANI şi a constat neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii, potrivit minutei transmise de avocata medicului Şerban Brădişteanu, Alice Drăghici.

Potrivit articolul 147 din Constituţie, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord aceste prevederi cu cele ale legii fundamentale.

De asemenea, pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

"Prin decizia pronunţată la 14.04.2010 în dosarul nr. 5341 D/2009, Curtea Constituţională, examinând din oficiu întreg conţinutul Legii nr. 144/2007, a declarat neconstituţionale următoarele dispoziţii: Întreg capitolul I - intitulat dispoziţii generale, respectiv articolele 1,2,3,4,5,6,7,8 şi 9 din Legea 144/2007", potrivit minutei.

De asemenea, prevederile articolului 11 literele e, f, şi g - privitoare la caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese, dar şi cele ale articolului 12, alineatul 2 privind depunerea declaraţiei rectificative la Agenţie, nu sunt în acord cu legea fundamentală.

Potrivit prevederilor literei e din articolul 11, persoanele desemnate să asigure implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese trebuie să asigură publicarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declaraţiile de avere şi de interese se păstrează pe pagina de internet cel puţin cinci ani de la publicare, după care se arhivează potrivit legii.

De asemenea, aceste persoane "trimit Agenţiei, în termen de cel mult 10 zile de la primire, copii certificate ale declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese primite, pe care Agenţia le publică pe pagina proprie de internet, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, şi le menţine publicate pe durata prevăzută de dispoziţiile lit. e)" şi "publică pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, numele şi funcţia persoanelor care nu depun declaraţia de avere sau declaraţia de interese în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere, date pe care le comunică Agenţiei".

"Articolele 14 literele c, d, e şi f - privitoare la dreptul Agenţiei de a constata diferenţa vădită dintre averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile obţinute în aceeaşi perioadă, cu consecinţa sesizării instanţei civile în vederea confiscării averii dobândite în mod ilicit; dreptul de a constata existenţa conflictului de interese şi a incompatibilităţilor; dreptul de a sesiza organul de urmărire penală atunci când există probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală", sunt de asemenea declarate neconstituţionale", potrivit minutei.

Mai mult, au fost scoase în afara legii şi prevederile articolului 42 alineatele 2 , 3 şi 4 - privitoare la publicitatea declaraţiilor de avere şi de interese ale candidaţilor la funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean consilier local sau primar.

CC a declarat nelegale şi prevederile Capitolului VI - privitor la verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, respectiv articolele 45, 46, 47, 48, 49 şi 50.

Au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate ale articolelor 13, 17, 38 alineatele 2 literele f, g, h şi articolul 57 din Legea nr. 144/2007.

Avocatul medicului Şerban Brădişteanu a ridicat excepţii de constituţionalitate vizând articolele 6, 7, 8, 13, 17, 38, alineatul 2, literele f, g şi h, articolul 46 şi articolul 57 din Legea privind funcţionarea ANI.

Alice Drăghici a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate, forul care supraveghează funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Ea însăşi a fost verificată de inspectorii ANI şi a contestat controlul, însă, în 8 decembrie 2009, instanţa supremă a decis că inspectorii de integritate au avut dreptul să-i verifice averea.

Avocatul Alice Drăghici a demisionat, la sfârşitul lui 2009, din Consiliul Naţional de Integritate, unde fusese numită la sfârşitul lunii iunie 2007.

Pe când era membru al CNI, avocatul Alice Drăghici le-a cerut inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate să oprească procedura de verificare declanşată în cazul medicului Şerban Brădişteanu, pe care îl apăra în procesul de corupţie intentat doctorului de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Mai mult, Drăghici a ameninţat conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, cerându-le şefilor să "stea cuminţi" pentru a se "feri de rele", au susţinut, la începutul lunii septembrie, surse judiciare.

Alice Drăghici a confirmat discuţia cu inspectorii de integritate, însă a susţinut că nu a făcut decât să invoce un principiu de drept, respectiv că "penalul ţine în loc civilul", astfel că procedura de verificare a averii lui Brădişteanu trebuia suspendată.

Citeşte mai jos reacţii la decizia CC în cazul ANI:

• Boc este îngrijorat de decizia CC în cazul ANI şi va lua măsuri în Guvern şi Parlament

- Premierul Boc este îngrijorat de consecinţele pe care le-ar putea avea decizia CC în cazul Legii ANI pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare convenit cu CE, în care funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate este o condiţie, şi va lua măsuri la nivel guvernamental şi parlamentar

"Guvernul aşteaptă motivarea deciziei Curţii Constituţionale şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial. Primul-ministru Emil Boc este îngrijorat de consecinţele pe care le-ar putea avea o astfel de decizie a Curţii Constituţionale a României referitoare la Legea de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate pentru ceea ce înseamnă ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, convenit cu oficialii Comisiei Europene. Premierul va întreprinde tot ceea ce este necesar, la nivel guvernamental şi parlamentar, pentru a nu afecta obiectivul autorităţilor române privind încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare", a declarat, joi seara, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.

• Predoiu: Decizia CC în cazul ANI ar putea pune în pericol rezultatele bune obţinute de instituţie

Ministrul Justiţiei a declarat, joi seară, că declararea neconstituţionalităţii unor prevederi ale Legii ANI ar putea pune în pericol rezultatele bune obţinute de către Agenţie şi ar avea un potenţial impact negativ asupra MCV, asigurând că va sprijini instituţia să îşi continue activitatea.

"Aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale a României, urmând să reacţionăm instituţional prin elaborarea unui proiect de act normativ. Asigur Agenţia Naţională de Integritate (ANI), în numele Guvernului, de întreg sprijinul pentru ca această instituţie să continue să îşi desfăşoare activitatea. Este foarte important să înţelegem că buna funcţionare a ANI este esenţială pentru îndeplinirea condiţionalităţilor impuse prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)", a spus Predoiu într-un comunicat de joi al Ministerului Justiţiei.

Ministrul a precizat că, potrivit Raportului Comisiei Europene dat publicităţii în martie, capacitatea ANI a fost consolidată şi progresele înregistrate în 2009 au fost extinse.

"Ţin să-i asigur pe partenerii europeni că Ministerul Justiţiei este perfect conştient de angajamentele asumate şi va depune în continuare toate eforturile pentru îndeplinirea acestora", a mai spus Predoiu.

• Frunda: Declararea unor articole din Legea ANI drept neconstituţionale este în regulă

Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, Gyorgy Frunda, senator UDMR, consideră "în regulă" declararea unor articole din Legea privind organizarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate ca fiind neconstituţionale.

"Declararea ca neconstituţională a unor articole mi se pare în regulă. De la adoptarea legii eu am fost de părere că nu pot fi confiscate decât bunurile dobândite prin infracţiuni, aşa cum prevede Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", a arătat senatorul UDMR.

• PSD: Decizia CC pe Legea ANI arată că PDL portocalizează totul fără a ţine cont de lege

Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Moldovan, a declarat, joi, că decizia CC de a declara neconstituţionale articole din Legea de funcţionare a ANI arată că "PDL vrea să introducă portocalizarea tuturor funcţiilor fără a ţine cont de nicio lege".

Moldovan a afirmat că decizia Curţii Constituţionale de a respinge ca neconstituţionale mai multe articole din Legea ANI "demonstrează încă o dată modul în care PDL vrea să introducă portocalizarea tuturor funcţiilor din administraţie".

"Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale două Ordonanţe ale Guvernului prin care puterea şi-a instalat câteva mii de pedelişti în serviciile deconcentrate şi PDL continuă să nu respecte nicio lege. Nici sentinţele judecătoreşti definitive, cum au fost cele prin care profesorii şi-au câştigat drepturile salariale, nu sunt respectate de PDL. Această atitudine de dispreţ a legii şi a justiţiei este sfidătoare la adresa democraţiei şi a statului de drept", a spus el.

Purtătorul de cuvânt al PSD a mai spus că, în cele 45 de zile pe care le are la dispoziţie după decizia Curţii, Parlamentul poate corecta elementele de neconstituţionale din Legea ANI.

• Chiuariu (PNL):ANI trebuie să-şi continue activitatea; vom găsi soluţia constituţională în Parlament

Fostul ministru PNL al Justiţiei Tudor Chiuariu a declarat, joi seară, că liberalii susţin necesitatea ca ANI să continue să controleze şi să confişte averile nejustificate pentru ca mediul politic să fie mai curat, arătându-se convins că juriştii Parlamentului vor găsi o soluţie constituţională.

"Controlul şi confiscarea averilor nejustificate trebuie să continue în România, e o garanţie că mediul politic şi spaţiul public pot deveni mai curate. Activitatea ANI trebuie să continue într-o formă pe care o vom putea decide numai după ce vom vedea decizia CC. Noi liberalii susţinem în continuare că e necesară această activitate în România şi vom colabora pentru găsirea unei soluţii inclusiv în Parlament", a declarat, pentru MEDIAFAX, Tudor Chiuariu.

Deputatul PNL, membru al Comisiei Juridice de la Camera Deputaţilor, a precizat că este convins că juriştii de la Parlament vor găsi o soluţii constituţionale de modificare a Legii ANI în aşa fel încât să-i permită acestei Agenţii să-şi continue activitatea.

• Ion Predescu:ANI poate funcţiona în continuare, Parlamentul să modifice articolele neconstituţionale

Judecătorul Curţii Constituţionale, Ion Predescu, a declarat că ANI poate funcţiona în continuare şi că sarcina de adaptare a articolelor declarate neconstituţionale de CCR revine Parlamentului, invocând ca şi caz similar situaţia CNSAS, a cărei lege a fost declarată neconstituţională şi modificată. Predescu a declarat pentru Gândul: "Instituţia poate funcţiona în continuare".

Magistratul a comentat pentru Gândul situaţia creată prin decizia de modificare a unor texte declarate neconstituţionale din Legea ANI şi a arătat că "ANI îşi poate continua activitatea pe celelalte prevederi ale legii, rămase în vigoare, pentru că legea este mare, nu se reduce doar la aceste texte".

"Instituţia există, nu a fost atactă ca atare şi poate funcţiona în continuare, a mai declarat Ion Predescu.

Judecătorul Predescu mai arată că obligaţia care decurge din această decizie a Curţii, potrivit prevederiilor constituţionale, este ca Parlamentul să examineze textele constatate ca fiind neconstituţionale şi să le adapteze potrivit deciziei, în maximum 45 de zile din momentul în care aceasta devine oficială.

Judecătorul reaminteşte că a existat o decizie similară în cazul CNSAS, caz în care "Guvernul a venit, imediat, cam la opt, 10 zile, cu o ordonanţă prin care a făcut o reglementare corespunzătoare deciziei", motiv pentru care "nici măcar nu a fost nevoie de 45 de zile şi de atâtea parlamentări".

Zece organizaţii neguvernamentale de profil solicită Guvernului adoptarea unui act normativ care să asigure continuitatea instituţională şi funcţională a ANI motivând că această instituţie a fost un element esenţial din perspectiva obligaţiilor asumate de România la momentul aderării la UE.

Initiaţiva pentru o Justiţie Curată (ICJ) arată într-un comunicat remis MEDIAFAX că zece organizaţii neguvernamentale de profil cer Guvernului asigurarea continuităţii instituţionale şi funcţionale a ANI. Organizaţiile semnatare sunt Societatea Timişoara, Grupul pentru Dialog Social, Freedom House, SoJust, Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Academia de Advocacy, Centrul Român de Politici Europene, Institutul pentru Politici Publice, Societatea Academia din România şi Alianţa Civică.

Contactat de MEDIAFAX, Horia Georgescu, secretarul general ANI, a refuzat să comenteze decizia Curţii Constituţionale. ANI are, însă, anunţată pentru vineri, la ora 11.00, o conferinţă de presă.