Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI) este operaţionalizată 100% începând de joi. Care sunt principalele ATRIBUŢII

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a precizat că Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI) din cadrul ministerului pe care îl conduce va fi operaţionalizată sută la sută începând de joi.

Principala atribuţie a DGIPI este de protecţie internă a Ministerului Afacerilor Interne, ofiţerii desfăşurând şi activităţi de culegere de informaţii.

"Prin acest proces de operaţionalizare şi prin cadrul legal transparent, supus, în faza de elaborare, tuturor etapelor procedurale de dezbatere, au fost eliminate paralelismele cu atribuţiile celorlalte structuri ale statului şi, de asemenea, au fost prevăzute garanţii exprese privind legalitatea măsurilor şi activităţilor specifice derulate de unitate", se arată într-un comunicat al Direcţiei Generale de Protecţie Internă, postat joi pe site-ul instituţiei.

Direcţia Generală de Protecţie Internă este supusă controlului parlamentar, prin comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Astfel, anual sau la cererea Parlamentului, ministrul afacerilor interne prezintă rapoarte cu privire la activitatea DGPI în domeniul securităţii naţionale. Organizarea, coordonarea şi planificarea strategică a activităţii DGPI se face prin ordine şi instrucţiuni ale ministrului afacerilor interne, structura organizatorică şi numărul de posturi fiind stabilite tot prin ordin de ministru.

Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este colonelul Mihai-Cristian Mărculescu.

În ceea ce priveşte competenţele, DGPI va desfăşura activităţi de informaţii, contrainformaţii şi protecţie în scopul identificării, prevenirii şi contracarării ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice sau care vizează patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional şi capacitatea operaţională a MAI.

Spre deosebire de DIPI, DGPI nu mai are competenţe în a derula activităţi de culegere de informaţii în scopul prevenirii şi combaterii criminalităţii, circumscrise domeniului crimei organizate, fraudei şi spălării banilor, traficului si consumului ilicit de droguri, traficului de persoane etc.

Nouă structură a fost înfiinţată după ce guvernul a decis în noiembrie desfiinţarea Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Reorganizarea instituţiei a adus la închiderea tuturor dosarelor fostei direcţii, fiind notificaţi beneficiarii, aceştia primind dosarele integral, au declarat surse oficiale pentru MEDIAFAX.

Decizia a fost luată după ce mai multe persoane din conducerea DIPI au fost puse sub învinuire, alături de fostul ministru Gabriel Oprea, pentru cheltuirea nelegală a fondurilor.

Ulterior, un alt ministru al Afacerilor Interne, Petre Tobă, a fost pus sub învinuire pentru refuzul de a desecretiza anumite documente DIPI.

În ceea ce priveşte desecretizarea documentelor, sursele citate au precizat că s-a format o comisie de evaluare, urmând a se solicita un punct de vedere de la CSAT. Comisia a facut mai multe evaluări şi încă nu există un raport final, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Ultima controversă referitoare la acest serviciu este legată de numirea şefului Direcţiei Generale de Protecţie Internă după ce Senatul a adoptat în şedinţa de plen din 15 mai ordonanţa de urgenţă privind modificarea procedurii de numire a conducerii DGPI, prin care a fost eliminat avizul din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

În forma iniţiată, OUG 76/2016 prevedea că directorul general al DGPI este "cadru militar în activitate, numit în funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării".

Decizia a iscat nemulţumiri la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Kaus Iohannis declarând că DGPI este o instituţie militarizată şi nu poate să funcţioneze fără avizul CSAT, precizând că, "în ultimă instanţă", va ataca la CCR legea votată de Parlament.

De altfel, senatorii PNL au sesizat, pe 23 mai, Curtea Constituţională cu privire la această modificare, judecătorii urmând să ia o decizie.